Înainte de a citi ce prevede Constituția despre modul în care președintele poate apela la referendum într-o chestiune de interes public, să recapitulăm de unde a pornit dezbaterea: Nicușor Dan a declarat, ieri, că, după ce trec sărbătorile, va iniția o astfel de consultare printre magistrați.
Nicușor Dan a zis și care va fi, practic, întrebarea: ”CSM acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?” și a mai declarat și ce se întâmplă în cazul cea de-a doua variantă de răspuns iese câștigătoare: ”CSM va pleca de urgență”.
Președintele a declarat că vrea să facă referendum în ianuarie după ce a citit sesizările primite de la magistrați, pe care i-a invitat să îi scrie, cu nume și prenume ori în deplin anonimat, ce probleme sunt în Justiție.
Și asta după momentul „Raluca Moroșanu” de la „conferința extraordinară” organizată de Curtea de Apel București ca urmare a declarațiilor din documentarul Recorder „Justiție capturată”.
Nicușor Dan a declarat că, după ce a citit, a ajuns la concluzia că există o categorie de magistrați, membri ai CSM-ului, conduceri ale instanțelor, care nu acționează în interes public, ci care acționează în interesul unui grup pe care îl constituie şi că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acţiunea, de multe ori, discreționară a acestui grup de persoane.
Președintele a mai declarat că ”inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup care conduce sistemul de justiție și nu pe criterii de profesionalism”:
Cred că situaţia în care suntem este gravă, prin faptul că există această suspiciune cu privire la integritatea din sistemul judiciar. Şi faţă de această situaţie pe care o apreciez ca fiind gravă, voi iniţia în ianuarie, imediat după Sărbători, un referendum n cadrul corpului magistraţilor, cu o singură întrebare: CSM acţionează în interes public sau acţionează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. Dacă magistraţii, în ansamblul lor, spun că da, CSM acţionează în interes public, vom continua cu discuţiile legislative, dar dacă vor spune în majoritatea lor că nu reprezintă interesul public, atunci CSM va pleca de urgenţă.
În capitolul II al Constituției, cel dedicat instiuției președintelui, există articolul 90, care ce cheamă exact așa: Referendumul.
ARTICOLUL 90: Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național.

Așadar, Constituția spune că președintele poate cere părerea „poporului”, deci a noastră, a tuturor, nu a unei categorii socio-profesionale sau de orice fel ar fi, ca de exemplu magistrați, profesori sau locuitorii cartierui Berceni.
Cu alte cuvinte, asta spune și fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader.
El a declarat, în emisiunea Briefing de la Digi24, despre referendumul anunțat de Nicușor Dan, că acesta nu poate fi organizat în cadrul magistraților:
Președintele a făcut o declarație politică, fără nici o finalitate juridică. Președintele nu poate organiza referendum în cadrul magistraţilor. Președintele poate să inițieze referendum de interes naţional. În decizii ale CCR, care spun că președintele are competenţa exclusivă de a stabili problemele de interes naţional, iar justiţia, organizarea, funcţionarea ei este o problemă de interes naţional (…) Ceea ce a spus preşedintele, că CSM-ul pleacă acasă de urgenţă, este absolut imposibil, fără revizuirea Constituţiei. (…) Aşa nu se poate, pentru că CSM-ul este o autoritate de rang constituţional. Nu poate să plece acasă fără revizuirea Constituţiei.
Fostul ministru al Justiției a continuat:
Pe lângă faptul că întrebarea aceea care i-a fost prefigurată, dacă CSM-ul slujeşte un interes public sau de grup, este neclară şi este neconstituţională la rândul ei, pentru că în referendum întrebarea trebuie să fie clară, ca alegătorul, votantul să înţeleagă exact mesajul şi nu judecăţi de valoare. Referendumul nu-i la nivelul magistraţilor, referendumul înseamnă să consulţi poporul. De aceea avem referendumul de interes local şi referendumul de interes naţional. Repet, preşedintele, având competenţa exclusivă şi unică de stabilirea problemelor de interes naţional care pot forma obiectul referendumului”,