„Legea prepay“ a fost votată pe 2 iulie de Camera Deputaţilor cu doar 20 de voturi împotrivă şi va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016, potrivit Mediafax.
Au votat „pentru“ 195 de oameni, astfel că o cartelă preplătită va putea fi cumpărată doar în urma încheierii unui contract, iar contectarea la un WiFi hotspot de la o terasă, de la un restaurant sau dintr-un magazin se poate face doar după ce îţi dai datele.
Rezistența Urbană a inițiat o mișcare de protest atât în mediul on-line, cât și pe stradă care va dura până când „Statul Român va restabili libertățile cetățenești”, se arată într-un comunicat remis B365.ro
Prima acțiune de protest va avea loc pe 12 iulie 2014 în fața sediului SRI, colț cu Parlamentul, spre sfârșitul bd. Libertății. Mai multe detalii pe pagina de Facebook a evenimentului Protest împotriva Legilor Supravegherii.
Dacă legea nu va ajunge în analiza CCR înainte de promulgare, ultima șansă pentru ca ea să nu intre în vigoare ar fi ca Președintele României să o trimită înapoi Parlamentului pentru reexaminare, se arată în comunicatul APADOR-CH remis redacției.
„Prin două proiecte de lege care au trecut fulgerător prin Parlamentul României pe timpul vârfului de vacanțe de vară, Statul a luat cetățenilor români dreptul la intimitate și dreptul la anonimitate în ceea ce privește comunicațiile pe Internet și în rețelele de GSM – practic toate comunicațiile moderne. Modificările legislative nu au corespondent european și nu se înscriu într-o prevedere cu caracter internațional, cum a fost cazul ACTA. Ele sunt de sorginte națională și au efecte direct și mult mai puternic ca ACTA”, arată Rezistența Urbană.
Primul proiect se referă la securitatea cibernetică (PLx. 263/2014) și desemnează SRI Autoritatea Natională în Domeniul Securității Cibernetice. Legea prevede că utilizatorii vor trebui să pună datele și sistemele la dispoziția autorităților, practic instituind „percheziția electronică fără manda”. Astfel „este eliminat dreptul la intimitate” și „este ocolită garanția judiciară a mandatului de percheziție”, instituție menită să protejeze cetățenii de abuzurile autorității.
Cel de-al doilea proiect se referă la înregistrarea cartelelor pre-pay și a identificării utilizatorilor de hotspot-uri Wi-Fi publice (PLx. 277/2014). În ceea ce privește cartelele SIM pre-pay legea este clară – cartelele noi se vor vinde numai cu buletin și 12 milioane de cartele existente vor fi dezactivate în termen de un an dacă utilizatorii lor nu se prezintă la magazin pentru a se identifica. Astfel de prevedere există numai în 6 alte state europene1. Pentru rețele Wi-Fi legea nu se exprimă la fel de precis, dar prevede obligația identificării utilizatorilor de către operatori de rețele wireless publice (patroni de baruri, cafenele, hoteluri). „Astfel este eliminat dreptul la anonimitate al cetățenilor.”
Rezistența Urbană, APADOR-CH și alte 6 organizații cer ca Avocatul Poporului, președinții Senatului și Camerei Deputaților și Președintele României să facă tot ce le stă în putere pentru a opri intrarea în vigoare a acestor legi și pentru a le resupune dezbaterii publice si parlamentare.
„VREM servicii secrete profesioniste și moderne care să aibă grijă de securitatea națională.
NU VREM să le dăm acestor servicii puteri discreționare de a ne invada viața privată și de a ne supraveghea în masă.
VREM respingerea legilor de către cei abilitați să o mai facă: Președintele României prin refuzul promulgării, președinții celor două camere prin trimitere la Curtea Constituțională, Avocatul Poporului prin contestare la Curtea Constituțională!”, se mai precizează pe pagina de Facebook a evenimentului.
La nivelul U.E. doar şase state au prevăzut în legislaţie obligativitatea preluării datelor cumpărătorilor cartelelor pre-pay, şi anume Danemarca, Spania, Italia, Grecia, Slovacia şi Bulgaria, iar alte trei, Lituania, Polonia şi Cipru au susţinut adoptarea la nivelul U.E. a unor măsuri pentru înregistrarea utilizatorilor cartelelor pre-pay.