ESENTIAL

Proiectele întârziate ale primarului Oprescu

Anul 2011 trebuia să fie un an spectaculos pentru bucureşteni, cu trotuare rulante, un centru vechi finalizat, două pasaje subterane noi începute şi parcări de tip park&ride. Locuitorii Capitalei mai au însă de aşteptat cel puţin până în 2012 pentru concretizarea lor.

Pasajele subterane de la Charles de Gaulle şi Piaţa Presei Libere, în stand-by

În luna iunie, când prezenta bilanţul celor trei ani de mandat, Sorin Oprescu anunţa că în 2011 an vor începe lucrările la pasajele rutiere subterane de la Charles de Gaulle şi de la Piaţa Presei Libere. Licitaţiile au fost organizate, firmele constructoare alese, însă pe ultima sută de metri s-a realizat că cele două proiecte nu aveau Planuri Urbanistice Zonale aprobate. Mai mult, după ce contractele au fost atribuite pe baza unor anumite caiete de sarcini, PUZ-urile au modificat ambele proiecte. Astfel, pe 1 august Primăria Capitalei a atribuit contractul pentru proiectarea şi execuţia pasajul subteran rutier de la Piaţa Charles de Gaulles asocierii SC Romstrade SRL – SC Metroul SA Valoarea finală a investiţiei a ajuns la 178 milioane lei (42,2 milioane euro). Conform proiectului iniţial, lucrarea consta în două pasaje subterane, câte unul pe fiecare sens, care ar fi fost construite de o parte şi de alta a staţiei şi galeriei de metrou. Mai exact, intrările şi ieşirile în pasaj s-ar fi făcut din aleile aflate de o parte şi de alta a Bd. Aviatorilor. La întocmirea PUZ-ului, proiectul a suferit modificări substanţiale. Astfel, conform noului proiect, intrarea în pasaj nu se va mai face de pe bretelele laterale ale Bulevardului Aviatorilor, ci pe centru, pe câte o bandă pe sens cu o lăţime de 5 metri. Contractul a fost însă deja atribuit constructorului pe baza vechiului proiect.

Situaţia se repetă şi la Pasajul de la Piaţa Presei Libere. Conform caietului de sarcini întocmit pentru atribuirea contractului, pasajul face legătura între Șos. Bucureşti – Ploieşti şi bulevardele Kiseleff şi Mărăşti. Se intră în pasaj de pe mijlocul Șoselei Bucureşti-Ploieşti, din dreptul Fântânii Mioriţa şi se iese spre Bd. Kiseleff şi spre Bd. Mărăşti. Astfel, aproximativ la jumătatea pasajului, era proiectat un tunel seperat ce asigura ieşirea spre bulevardul Mărăşti. Pe baza acestui proiect contractul a fost atribuit Asocierii SC Apolodor Demolari SRL-SC Eurovia Construct International – SC Tehcon Edilitare şi Infrastructura SRL – SC Consitrans SRL. Valoarea finală pentru care a fost atribuit contractul este de 74,9 milioane lei (18,2 milioane euro). Proiectul se schimbă însă la întocmirea PUZ-ului. Soluţia găsită este un pasaj cu intrare tot de pe Șoseaua Bucureşti-Ploieşti, din dreptul Fântânii Mioriţa, cu ieşire prin două pasaje subterane spre Bd. Kiseleff şi spre Bd. Expoziţiei (şi nu pe Mărăşti). Accesul în subteran nu se va mai face prin mijlocul şoselei, ci prin lateral, pe partea dreaptă pe sensul de mers dinspre Ploieşti, printr-o rampă de coborâre. Rampa de ieşire va fi plasată pe bulevardul Kiseleff tot pe partea dreaptă, pentru a nu schimba profilul actual al bulevardului. Pe bulevardul Expoziţiei, rampa de ieşire se va afla pe mijlocul şoselei.

Până la începerea lucrărilor, cele două proiecte mai au de trecut un hop: votul consilierilor generali. Înainte ca lucrările să înceapă, ambele PUZ-uri au nevoie de aprobarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Cele două PUZ-uri nu au fost finalizate însă la timp pentru a intra spre aprobare în ultima şedinţă CGMB din acest an, de pe 20 decembrie.

Bulevardul Uranus: S-au inaugurat doar 1.000 metri din 1.800

În 2011 ar fi trebuit finalizată prima etapă din Bulevardul Buzeşti – Berzei – Uranus, cuprinsă între Piaţa Victoriei şi Vasile Pîrvan, cu o lungime de 1,8 kilometri. Cu câteva săptămâni înainte de sfârşitul anului au fost deschise însă doar două dintre cele cinci tronsoane cuprinse în această etapă. Astfel, din 6 decembrie, bucureştenii pot circula între Piaţa Virgiliu şi strada Vasile Pârvan (400 metri), iar din 21 decembrie s-a deschis şi tronsonul cuprins între Piaţa Victoriei şi Strada Occidentului (600 metri).

Reprezentanţii primăriei susţin că proiectul a fost întârziat de lucrările la reţeaua de canalizare. Astfel, în urma unei expertize a Apanova s-a decis schimbarea reţelei de canalizare, care ajunge şi la o vechime de o sută de ani. În condiţiile în care primul tronson ar fi trebuit finalizat în vara lui 2011, expertiza Apanova a venit abia în primăvară şi a întârziat lucrările.

O altă problemă a fost Hala Matache, aflată chiar pe traseul viitorului bulevard. Primăria a vrut să demonteze şi să mute clădirea monument istoric, mai în spate faţă de actualul amplsament. După intervenţia Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul însă, s-a decis ca hala, care are statut de monument istoric, să rămână în acelaşi loc. Unul dintre canalele colectoare care trebuie schimbate se află chiar sub Hala Matache. Inspectoratul de Stat în Construcţii nu a aprobat încă intervenţia Primăriei în zona halei. Cu toate acestea primarul general, Sorin Oprescu, spune că va termina prima etapă în primăvara lui 2012. “Noi sperăm să ieşim la suprafaţă cu prima etapă, cuprinsă între Piaţa Victoriei şi Vasile Pârvan, în luna martie”, a precizat edilul-şef. Termenul este însă extins de directorul general al Direcţiei de Infrastructură din Primăria Capitalei. Astfel, Mădălin Dumitru spune că prima etapă va fi terminată la 6 luni de la primirea tuturor autorizaţiilor.

După prima etapă, urmează cea cuprinsă între Vasile Pârvan şi Piaţa George Coşbuc, care include şi un tunel pe sub Dealul Parlamentului, între Catedrala Neamului şi Casa Poporului. Construcţia tunelului va trebui însă aprobat în Parlament, În fine, ultima etapă a lucrării cuprinde segmentul cuprins între Piaţa George Coşbuc şi Gara Progresul.

Centrul Vechi trebuia finalizat din vara anului trecut. Noul termen: primăvara lui 2012

În vara lui 2011, primarul general anunţa că până la sfârşitul lunii august toate străzile din centrul vechi vor fi terminate. La sfârşitul verii însă, aveam în continuare şantier. Şi cel de-al doilea termen de 11 septembrie, în care primarul dădea asigurări că până şi Piaţa Anton din spatele Hanului lui Manuc va fi finalizată, a fost încălcat. “Lucrările de pe străzile din Centrul Vechi al Bucureştiului vor fi finalizate până la sfârşitul săptămânii”, spunea pe 6 septembrie, într-o zi de marţi, primarul general al Capitalei într-o emisiune televizată. Patru zile mai târziu edilul-şef lansa un nou termen. „Lucrările la Centrul Istoric al Capitalei vor fi încheiate până la 15 octombrie, însă zona este pregătită pentru evenimentele din cadrul Zilelor Bucureştiului, programate vineri, sâmbătă şi duminică”, anunţa pe 15 septembrie Sorin Oprescu, citat de agenţia NewsIn. Ultimul termen a fost lansat la sfârşitul lunii octombrie. Potrivit primarului general, lucrările de reabilitare a străzilor din centrul vechi vor fi încheiate în 2012.

În acest moment avem în continuare un şantier deschis în Centrul vechi după ce au fost descoperite noi vestigii. Potrivit edilului-şef noile descoperiri vor fi păstrate şi acoperite cu sticlă, urmând ca bucureştenii să se poate plimba deasupra lor.

Conform indicatorilor tehnico-economici aprobaţi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru reabilitarea Centrului Vechi erau prevăzuţi 27 milioane de euro. Din această sumă, 7 milioane de euro au fost cheltuiţi de firma Sedesa, înainte ca Primăria Capitalei să rezilieze contractul cu aceasta în 2009. În aproape patru ani, societatea reabilitase doar patru străzi din cele 14 câte erau cuprinse în proiect. După rezilierea contractului cu Sedesa, în primăvara lui 2010 proiectul este preluat de firma Apolodor.

Pasajul Muncii: Costuri majorate cu 70% şi termen de finalizare prelungit cu un an

În luna septembrie a anului trecut, reprezentanţii primăriei spuneau, în timpul unei vizite pe şantierul de la pasajul Muncii, alături de primarul general, că lucrările de reabilitare a pasajului vor fi terminate în decembrie 2011 , fără liniile de tramvai. La sfârşitul lunii noiembrie însă, Sorin Oprescu a supus aprobării CGMB un proiect de hotărâre care prevedea majorarea indicatorilor tehnico-economici cu 70% de la de la 47,09 milioane lei, cât s-a stabilit în 2006, la 80,19 milioane lei. Proiectul a fost aprobat. În plus, termenul de finalizare a lucrării s-a prelungit cu un an.

“Datorită menţinerii acceselor de metrou în actuala confiuraţie este necesară adaptarea proiectului iniţial astfel încât să se asigure funcţionalitatea integrată atât a metroului şi a tramvaiului cât şi a căii rutiere în condiţiile actuale de trafic”, se menţiona în raportul de specialitate al Direcţiei de Infrastructură din cadrul Primăriei Capitalei.

Prima parcare de tip park&ride din Bucureşti mai întârzie

Tot în 2011 ar fi trebuit să avem prima parcare de tip park&ride din Capitală, cea de la Băneasa. Construită la capătul liniei de tramvai 5, noua construcţie va asigura aproximativ 400 locuri de parcare şi va fi destinată navetiştilor. Accesul şoferilor în parcare se va face pe baza abonamentelor sau a biletelor RATB sau Metrorex. Cu o lună înainte de finalul anului, lucrările la noua parcare sunt departe de a fi terminate.

Reprezentanţii Primăriei spun că parcări de acest tip vor fi construite la intrările şi ieşirile din Capitală cu scopul de a decongestiona traficul din oraş. Astfel, şoferii care vin din afara Capitalei sunt încurajaţi să îşi lase maşinile în aceste parcări şi să aleagă mijloacele de transport în comun pentru deplasarea prin oraş. Pe lângă cea de la Băneasa, Primăria vrea să construiască alte parcări şi la Liviu Rebreanu şi Pantelimon.

Probleme sunt şi în cazul parcării subterane de la Piaţa Charles de Gaulle. Lucrările ar fi trebuit să înceapă din vara lui 2011, însă nici acum nu există un nou termen pentru demararea proiectului.

Pasajul Basarab inaugurat cu doi ani întârziere, incomplet şi mai scump cu 300 milioane lei

Primarul Sorin Oprescu a finalizat în 2011 Pasajul Basarab. Lucrarea a fost însă inaugurată cu o întârziere de doi ani, fără staţia intermodală cu lifturi şi trotuar rulant şi cu o notă de plată încărcată cu 300 milioane de lei faţă de bugetul alocat iniţial. La contractul iniţial, semnat în 2006, s-au adăugat şase acte adiţionale care au scumpit proiectul, dintre care patru semnate de actualul edil-şef.

Staţia intermodală cu care se lăuda primarul general nu este gata în totalitate nici la şase luni de la finalizarea lucrărilor la Pasajul Basarab, astfel că nici acum tramvaiul nu poate opri pe Pasajul Basarab, iar bucureştenii nu au acces direct la staţia de metrou. La sfârşitul lunii octombrie au fost terminate lifturile şi scările rulante şi s-au realizat toate finisajele. Cu toate acestea, staţia modernă rămâne închisă pentru că nu s-a putut monta trotuarul rulant care va face legătura cu Gara de Nord. Potrivit Primăriei Capitalei, acesta nu a putut fi montat până acum, întrucât CFR nu a semnat protocolul cu municipalitatea (n.r. Gara de Nord este în administrarea CFR).

„Montarea trotuarului rulant care facilitează accesul călătorilor din zona Pasajului Basarab către Gara de Nord presupune refacerea infrastructurii şi suprastructurii peronului 1, dar şi lucrari de amenajare a unei copertine de protecţie a calatorilor impotriva intemperiilor”, au precizat pentru B365.ro, reprezentanţii Primăriei Capitalei.

Staţia intermodală de la Pasajul Basarab va reuni o linie de tramvai pe pod, 3 linii de tramvai sub pod, linii de autobuz şi troleibuz, linii de metrou, 2 gări de cale ferată la care se adaugă spaţii special amenajate pentru taxiuri şi 2 autogări pentru transport intern şi internaţional. Staţia va avea două căi de acces: una pe Calea Griviţei şi una pe bulevardul Dinicu Golescu. Accesul se va face pe scări fixe şi rulante şi cu lifturi.

Lucrările la autostrada suspendată încep abia peste un an

Proaspăt întors din China, în luna martie 2011, Sorin Oprescu spunea că „primul târnacop” la autostrada suspendată se va da în toamna acestui an, iar primul tronson va fi gata într-un an şi jumătate. La sfârşitul anului, Planul Urbanistic Zonal nu a fost încă aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. PUZ-ul şi studiul de fezabilitate au fost aprobate doar în Comisia de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Capitalei.

“Autostrada suspendată” a primarului Oprescu va avea rolul de a închide inelul median de circulaţie al Capitalei şi va fi construită mai mult la nivelul solului şi subteran decât „suspendată”. Artera va avea 13,15 kilometri lungime şi va face legătura între Colentina şi Crângaşi. (VEZI IMAGINI 3D CU AUTOSTRADA).

În 2011, au început lucrările la Pasajul Mihai Bravu – Splaiul Unirii şi Străpungerea Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu. De asemenea, sunt aproape gata, dar cu întârzieri, Pasajul Pipera şi lucrările din Centrul vechi. În plus, se mai lucrează la reabilitarea Bulevardului Aerogării şi a pasajului suprateran Băneasa (de lângă Elvila).

Ce spun reprezentanţii Primăriei

B365.ro a solicitat Primăriei Capitalei un răspuns privind cauzele exacte ale acestor întârzieri, dar şi noile termene de finalizare a lucrărilor. Vă prezentăm integral răspunsul primăriei:

Pasajul rutier si parcarea subterana de la Piaţa Charles de Gaulle – PMB este în procedura de modificare PUZ iniţial, modificare impusă de acceptul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional în ceea ce priveşte Pasajul Rutier Charles de Gaulle.

Pasajul de la Piaţa Presei Libere – A fost emis ordinul de începere pentru servicii de proiectare. A fost întocmit proiectul şi PUZ-ul care se află în dezbatere publică.

Parcarea park&ride la Băneasa – lucrarile sunt in curs de executie.

Inelul median (autostrada suspendata) – Studiul de fezabilitate va fi supus spre aprobare maine (20 decembrie) Comitetului tehnic economic. PUZ-urile au aviz CTU şi sunt în procedura de aprobare (n.r. în ultima şedinţă CGMB din acest an PUZ-ul nu s-a aflat pe ordinea de zi pentru a fi aprobat).

Statia intermodală de la Pasajul Basarab – Staţia este finalizată. Enel nu a instalat încă blocul de măsură şi protecţie la racordul electric. De asemnea, SNCFR nu a semnat înca protocolul de colaborare în vederea realizării în comun a trotuarului rulant.

Centrul istoric– Lucrarile sunt finalizate în proporţie de 96.5 la sută. Motivele pentru care nu sunt finalizate în proportie de 100 la suta sunt legate de descărcările arheologice din acea zonă.


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button