PROMISIUNILE candidaților la Primăria Generală. Cum vor să rezolve problemele de TRAFIC din Capitală

ALEGERI BUCUREȘTI 2016. Principalii candidaţi la Primăria Capitalei au intrat în cursa electorală cu programe în care propun modalităţi de rezolvare a unor probleme ale Bucureştiului, pornind de la traficul şi transportul în comun până la o administrație mai eficientă. Unele programe sunt stufoase, altele sunt succinte, însă toate vin să spună că orice problemă a Bucureştiului are o soluţie. 

B365.ro a consultat programele electorale a patru candidaţi la Primăria Capitalei: Gabriela Firea, Nicuşor Dan, Cătălin Predoiu şi Robert Turcescu. 

Ce propun cei patru pentru:

TRAFICUL ŞI TRANSPORTUL DIN BUCUREȘTI

Gabriela Firea

– Extinderea numărului de intersecţii incluse în sistemul de management al traficului din Bucureşti (SMTB); trebuie ca sistemul de coordonare să fie funcţional, nu nu cum se întâmplă în prezent, când se defectează senzorii şi trec zile bune, dacă nu săptămâni, până când sunt înlocuiți;

– Angajarea de personal calificat pentru a opera Centrul de Control. Primăria Capitalei va adera la programul global Waze Connected Citizens care oferă autorităților informații în timp real cu privire la trafic, gropi, accidente şi ambuteiaje. În felul acesta, putem avea acces la informațiile din trafic în timp real, care pot contribui la sistemul inteligent de management al traficului, precum și la optimizarea circulației transportului în comun. 

– În noua organigramă se va înființa Departamentul de atragere și implementare de proiecte finanțate din fonduri nerambursabile ce vor fi alocate pentru: reabilitarea străzilor, extinderea SMTB, realizarea sistemului centralizat de evidență și plată a parcărilor prin înființarea unui Centru de control Parcaje, înființarea de noi parcaje la intrarea în oraș, corelarea acestora cu linii noi de RATB, extinderea culoarelor unice pentru transportul în comun, extinderea si construirea de piste pentru biciclete și reabilitarea podurilor și pasajelor.

– Pentru parcările publice de suprafață se va introduce sistemul de taxare automată, cu plata online sau prin sms. Astfel, în afara optimizării încasărilor, va fi eliminat și fenomenul parcagiilor ilegali. Posturile desființate prin disponibilizarea agenților încasatori vor fi transferate la poliția locală, pentru a se asigura un control eficient al parcărilor.

– Va fi demarat un amplu program, împreună cu primăriile de sector de amenajare şi construire de locuri de parcare de reședință, astfel încât să fie descongestionate arterele de circulație.

– Va fi continuat proiectul parcărilor de tip Park&Ride, amplasate la toate porțile de intrare în oraș, unde cei care fac naveta în București să-și poată lăsa autoturismele pe timpul zilei, având la dispoziție mijloace de
transport în comun (ideal metroul).

VEZI PROGRAMUL ELECTORAL AL GABRIELEI FIREA

Nicușor Dan

Propune o schimbare fundamentala de viziune, pe care orasele occidentale au adoptat-o deja in anii ’70. Proiecte:

– Terminarea Soselei de Centura si a traversarilor peste aceasta;

– Benzi unice pentru autobuze si troleibuze; cresterea vitezei autobuzelor si troleibuzelor, orar afisat si respectat de catre acestea;

– Metroul usor pe infrastructura CFR existenta; triplarea astfel a lungimii retelei de metrou;

– Mari parcari la intrarile in oras; parcari de-a lungul primului inel de circulatie;

– Piste reale si parcari pentru biciclisti.

VEZI PROGRAMUL ELECTORAL AL LUI NICUŞOR DAN

Cătălin Predoiu

– Introducerea unui sistem inteligent de gestionare a parcărilor, cu o aplicație care să indice locurile libere de parcare din oraș, pentru o mai bună fluidizare a traficului. 

– Introducerea unui sistem de taxare, care sa permită RATB și Metrorex să culeagă, în timp real date despre trafic pentru raționalizarea resurselor destinate traficului. Vom realiza și populariza o aplicație mobilă și un sistem de reacţie care să permită cetățenilor să sesizeze în timp real problemele concrete (gropi, diferite avarii, gunoi). Aplicația va permite fotografierea și transmiterea facilă a coordonatelor GPS pentru fiecare sesizare în parte. 

– Vom audita rapid sistemul de management al traficului, pentru identificarea motivelor pentru care nu funcționează, și vom identifica și implementa soluțiile necesare.

– Vom realiza noduri intermodale în afara Bucureștiului dotate cu spații generoase de parcare (park&ride) și vom extinde metroul (în special de suprafață) până la aceste parcări pe punctele principale de acces în oraș.

– Vom implementa un sistem regional de e/ticketing, astfel încât cine plătește transportul în comun să poată parca gratuit. 

– Vom dezvolta  un sistem de transport în comun extins în localitățile cu caracter predominant rezidențial din județul Ilfov. 

– Vom extinde rețeaua de transport în comun și vom asigura o bună penetrabilitate a acesteia. Metrorex și RATB se vor subordona unei entități unice: Autoritatea de Transport București-Ilfov. 

– Vom introduce pe distanțe scurte, doar în cartierele (în special cartiere de case) care nu sunt bine conectate la rețeaua de metrou, de microbuze care să asigure conexiunea rapidă și eficientă economic cu rețeaua de metrou/RATB prin acordarea de licențe operatorilor privați interesați

– Încurajarea și dezvoltarea transportului în comun și vom pune accentul pe autobuze cu motoare hibride și electrice, modernizarea rețelei de tramvai și pe extinderea metroului, pentru a încuraja și renunțarea la mașina personală. 

– Vom devia/interzice traficul greu în zonele centrale ale capitalei. Vom dezvolta o infrastructură adecvată pentru alimentarea cu combustibili alternativi (electric, biogaz) în următorii patru ani. Realizarea unei infrastructuri adecvate pentru deplasarea cu bicicleta.

VEZI PROGRAMUL ELECTORAL AL LUI CĂTĂLIN PREDOIU

Robert Turcescu

– Dezvoltare sisteme de parcări tip park&ride la intrările în oraş prin reţeaua de autostrăzi şi DN, precum şi la capetele liniilor magistrale de metrou;

– Obligativitatea asigurării de către persoanele fizice sau juridice a deţinerii de locuri de parcare pentru autovehicule de transport marfă din parcul propriu;

– Eliberarea spaţiului public (stradă sau trotuar) de către prestatorii de servicii de vulcanizare, spălătorii auto şi efectuarea acestora în spaţii proprii;

– Introducerea standardelor de cost în proiectele de infrastructură;

– Măsuri şi întreprinderea demersurilor necesare pentru finalizarea lucrărilor la actuala centură rutieră a Capitalei, precum şi demararea implementării proiectului Centurii de autostrăzi a Capitalei;

– Finalizarea lucrărilor la cele şapte proiecte de infrastructură stradală aflate în diferite stadii de execuţie (modernizare infrastructură rutieră Piaţa Sudului;

– Penetraţie Splaiul Independenţei – Ciurel – A1; străpungere b-dul Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu; supralărgire Prelungirea Ghencea – Domneşti; punct intermodal de transport Piaţa Eroii Revoluţiei; supralărgirea străzii Fabrica de Glucoză; reabilitare sistem rutier şi linie tramvai bd-ul Liviu Rebreanu;

– Extinderea procesului de întreţinere multianuală a străzilor magistrale din Municipiul Bucureşti;

– Prioritizarea transportului public din Bucureşti – integrarea transportului de suprafaţă cu cel subteran, o nouă hartă a transportului public în Capitală;

– Metroul, principal mijloc de transport public; sistem tarifar unic (modernizarea şi extinderea celui existent), bilet unic pe întreaga reţea de transport public a Municipiului Bucureşti;

– Măsuri instituţionale pentru revizuirea şi îmbunătăţirea legii de înfiinţare a Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti (AMTB), în consens cu proiectul noii legi a transportului public local: AMTB – instituţie juridică autonomă, coordonator al activităţilor de dezvoltare, iar Metrorex şi RATB, operatori de exploatare;

– Extinderea dezvoltării reţelei de metrou şi a celorlalte sisteme de transport public, în conformitate cu planul de mobilitate urbană;

– Măsuri şi demersurile necesare pentru includerea centurii feroviare a Capitalei în sistemul de transport public;

– Reorganizarea RATB în societate comercială conform legislaţiei în vigoare şi încheierea contractului de servicii publice conform Regulamentului UE nr. 1370/2007, între autoritatea competentă şi operatorii de transport public;

– RATB, producător de tramvaie – reabilitarea şi modernizarea Uzinei de reparaţii (URAC) a RATB şi transformarea în fabrică de tramvaie (inclusiv componente), posibil furnizor pentru România şi sud-estul Europei;

– Înnoirea parcului de material rulant din flota RATB;

– Benzi unice pentru transportul public de suprafaţă (autobuze şi troleibuze);

– Promovarea progresivă a transportului de autobuze cu propulsie electrică;

– Promovarea formelor de transport alternativ în centrul oraşului prin ameliorarea conexiunilor de transport în comun şi crearea unei reţele de străzi cu prioritate pentru biciclişti şi pietoni care să străbată centrul; strategie de evitare a traficului pe direcţia nord-sud şi est-vest pe zona centrală, prin inelul median.

 VEZI PROGRAMUL ELECTORAL AL LUI ROBERT TURCESCU 

DEZVOLTARE URBANĂ, CLĂDIRILE CU RISC SEISMIC 

Fiecare candidat are o serie de idei prin care să dezvolte clădirile orașului. De la clădirile istorice, până la cele cu risc seismic ridicat, fiecare în parte sunt luate în considerare.

Gabriela Firea

– revizuirea regulamentului pentru zonele protejate, punându-se accentul, în principal, pe ideea de ansambluri protejate (incluzând fațadele și parcelele valoroase);

– vor fi clarificate zonele de conflict, neclare și interpretabile;

– stabilirea zonelor de protecție a monumentelor istorice pe criteriul conurilor de vizibilitate și al marilor perspective istorice și de interes major pentru imaginea orașului, corelat cu un plan de altimetrie generală cu punctele înalte propuse ca amplasament în viitorul PUG; 

– corelarea regulamentului de publicitate şi afișaj stradal cu PUG şi cu regulamentul zonelor protejate.

– apariția unor centre de cartier cu funcţiuni mixte în legătură cu nodurile intermodale de transport, mizând totodată și pe imagine caracteristică;

– utilizarea rezervelor de teren locale la nivel de cartier pentru dezvoltarea obiectivelor de utilitate publică în raport cu caracterul și identitatea fiecărui cartier, ca instrument de creștere a vitalității și atractivității; 

– amenajarea spațiilor reziduale din cartierele de locuințe prin accentuarea caracterului de cartier parc; 

– reabilitarea spațiilor publice și a vegetației de aliniament;

– Faţadele clădirilor vor beneficia de o atenție deosebită la nivelul coerenței cromatice şi stilistice și de un regim de înălțime unitar clar și determinat pe criterii urbanistice transparente.

– Spațiul public trebuie să fie accesibil tuturor, fără bariere fizice care să limiteaze utilizarea spațiilor destinate relaționării între bucureşteni. Piețele, grădinile și curțile interioareale insulelor cu funcţiuni publice vor fi deschise accesului publicului larg. 

– Continuitatea activităților la parter va permite o mai bună legătură a oamenilor cu strada și va contribui la crearea unor spații sigure. Densitatea minimă de activităţi comerciale la parter va fi de 20 de localuri pe o distanță de aproximativ de 1.000 de metri.

– Regenerarea centrului vechi trebuie să fie obiectul unui proces integrat și coerent de regenerare urbană, care să aibă în vedere atât reabilitarea fondului construit și a spațiilor publice, cât și întărirea comunității și încurajarea activităților antreprenoriale.

– Identificarea și valorificarea clădirilor/locuințelor degradate sau insalubre aflate în proprietatea autorităților publice;

– Limitarea expansiunii necontrolate a orașului.

Nicușor Dan

– Elaborarea hartii de risc seismic si a studiilor de vulnerabilitate seismica a tuturor cladirilor;

– Finantarea de catre Primarie a studiilor de consolidare;

– Consolidarea in ritm sustinut a cladirilor incadrate ca avand risc seismic, prin functionalizarea sistemului national de credit pentru consolidare seismica;

– Respectarea stricta a legii in constructii.

– Patrimoniul construit reprezinta capitalul comercial al orasului. El da identitate orasului. Iar identitatea este ceea ce atrage, in competitia globala, atat investitorii cat si turistii. In ultimii ani, patrimoniul construit a suferit distrugeri dramatice.

– Inventar al cladirilor din zonele istorice;

– Finantarea de catre Primarie a studiilor de restaurare a cladirilor istorice (nu si a restaurarii insasi);

– Exproprierea proprietarilor care isi degradeaza cladirile istorice;

– Respectarea stricta a legii si a regulamentului de urbanism, astfel incat sa existe o piata nedistorsionata a cladirilor istorice, iar cladirile din zona istorica sa valoreze mai mult decat terenul de sub ele.

– Înlocuirea diviziunii administrative a sectoarelor cu cea a cartierelor, mult mai omogene din punct de vedere social;

– Subordonarea administratorilor cartierelor Primarului General, pentru o administrare unitară a orașului.

– Instituirea unui registru unic în sistem GIS care să centralizeze informația cadastrală, informația topografică, informația fiscală și informația postală;

– Transparentizarea proprietăților publice ale municipalității și a contractelor prin care acestea sunt valorificate;

– Finalizarea procesului de emitere a titlurilor de proprietate.

Cătălin Predoiu 

– Vom demara un program realist de consolidare a locuințelor, prin co-interesarea economică a proprietarilor. 

– Vom accesa rapid fonduri europene pentru clădiri aflate în proprietatea statului și în care funcționează școli, spitale sau stabilimente sociale. 

– Vom identifica surse alternative de finanțare ce vor fi direcționate într-un program municipal de consolidare și reintroducere  a imobilelor cu risc seismic în circuitul comercial și locativ.

– Vom analiza situația înregistrărilor cadastrale și evaluarea costurilor realie pentru implementarea cadastrului general.

– Vom stimula prin mijloace fiscale proprietarii care își vor realiza singuri cadastrul. 

– Vom etapiza realizarea cadastrului, pas cu pas, pe sectoare. 

Robert Turcescu

– Un nou sistem de organizare administrativ – teritorială – renunţare la actualul sistem cu şase sectoare, organizare pe zone având la bază identităţile actuale (cartiere etc.);

– Noua reglementare PUG pentru programul de amenajare a teritoriului, stabilirea normelor generale şi a regulamentului local de urbanism pe teritoriul administrat pe Municipiul Bucureşti;

– Viziune şi model sustenabil de dezvoltare urbană – urbanism versus construcţii noi;

– Patrimoniu istoric – proiecte gratuite pentru refacere;

– Guvernare urbană participativă prin proiecte ale societăţii civile;

– Implementare graduală în funcţie de resursele Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) Central Bucureşti;

– Elaborarea cu prioritate a documentaţiilor necesare şi evaluarea în vederea implementării proiectelor : Ansamblu urban complex „Pod Mihai Vodă” şi Spaţiu public urban „Podul Calicilor”;

– Gestionarea expansiunii urbane: PUZ-uri anticipate, proiectarea şi realizarea reţelelor de utilităţi premergător dezvoltării urbane

– Recuperarea centrului oraşului prin reconectarea şi revitalizarea zonelor centrale de la sud de Dâmboviţa şi Centrul Civic; reabilitarea bd. Unirii între Piaţa Constituţiei şi Piaţa Unirii – promenada „La Fântâni”

– Reorientarea priorităţilor urbanistice spre pieton (ex: axa Piaţa Victoriei– Piaţa Revoluţiei – Piaţa Unirii) şi limitarea vitezei autovehiculelor în centru;

– Reevaluarea spaţiului urban (cca 11 ha) Esplanada, demersurile necesare pentru transfer în patrimoniul Municipiului Bucureşti; concurs de soluţii pentru redarea în circuitul public: centru financiar bancar; spaţii de cultură şi amenajarea unui Complex Cultural multifuncţional cu operă, sală de concerte, săli de spectacole, mall cultural; posibile căi de implementare: PPP sau fonduri europene;

– Dezvoltare urbană în contextul noilor tehnologii inteligente (clădiri, infrastructură şi transport) şi al politicilor privind schimbările climatice.

ȘCOALĂ. EDUCAȚIE

Gabriela Firea

– Reabilitarea unităților de învățământ. Împreuna cu Ministerul Educației Naționale și Inspectoratul Școlar al Municipiului București voi pune bazele unui program de reabilitare a unităților de învățământ, un demers necesar, oportun şi extrem de util pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi eficienţă a procesului de învăţământ.

– After school – o necesitate. Pentru dezvoltarea rețelei afterschool, vom propune câteva soluții distincte, fezabile, pentru situația actuală. Într-o primă etapă, vom propune cartografierea tuturor serviciilor existente, publicarea lor pe pagina de Internet a Primăriei Municipiului București și elaborarea unui studiu de fezabilitate care sa propună soluții pentru:

     – echiparea fiecărei şcoli cu un after school, în funcție de infrastructura existentă: fie organizarea acestuia în săli de clasă, care pot fi adaptate, fie construcția de after school în cazul în care există teren în zona școlii. Investiția poate fi făcută prin accesarea de fonduri externe;
     – dezvoltarea de soluții alternative de organizare a unităţilor after school pentru școlile unde infrastrucura nu permite momentan dezvoltarea acestora prin implicarea organizațiilor neguvernamentalen din domeniul protecției drepturilor
copilului, care oferă deja servicii valoroase de tip after school copiilor proveniți din familii vulnerabile social;
     – identificarea locațiilor aparținând unității administrativ-teritoriale din preajma școlilor pentru amenajarea de unităţi after school;
     – încurajarea companiilor private şi dezvoltatorilor imobiliari de clădiri de birouri de a include componența after school în viitoarele lor proiecte de dezvoltare.  În cadrul unităţilor after school, autoritățile administrației publice locale vor trebui să se asigure că oferă masă caldă gratuită, posibilități de odihnă ale școlarilor mici, supraveghere și întocmire a lecțiilor și cel puțin o activitate practică în fiecare săptămână.

– Construirea de grădinițe cu program prelungit. Proiectul are în vedere construirea a 20 de grădinițe cu program prelingit, cu o capacitate totală de 2.500 de locuri, în special pentru copiii cu vârste cuprinse între patru și cinci ani, în toate sectoarele din Capitală. Primăria Capitalei dispune, în acest moment, de terenuri, astfel încât nu ne rămâne decât să începem negocierilor cu Banca Europeană de Investiții pentru contractarea unui împrumut.

– Trecerea cluburilor sportive școlare – în administrarea Consiliului General al Municipiului București

– Construcția unui complex multifuncțional pentru activități extrașcolare pentru copii și tineri. Complexul va avea o sală de sport de nivel competițional, patinoar, bazin de înot, sală de spectacole şi săli de curs. După finalizarea acestui proiect, accesul va fi gratuit pentru copii și tineri.

Nicușor Dan

Pe de o parte, Primăriile trebuie să aibă un rol activ în stimularea procesului educațional. Pe de altă parte, Primăriile trebuie să sprijine părinții cu copii pe perioada când aceștia muncesc. Proiecte:

– Construirea de creșe și grădinițe, pentru acoperirea deficitului de locuri în creșe și grădinițe;

– Crearea unui sistem public accesibil de after-school, inclusiv prin construirea de școli acolo unde există mai multe cicluri de învățământ;

– Rețea de activități extrașcolare organizate de Primărie: cercuri pe discipline de învățământ, formare vocațională, activități sportive;

– Crearea unei rețele de locuri de joacă acoperite pentru copii;

– Catedre pentru un număr de profesori universitari de vârf la nivel mondial, în special în tehnologie, IT și industrii creative;

– Educație antreprenorială pentru studenți, organizată de Primărie.

Robert Turcescu

– Măsuri instituţionale de colaborare cu instituţiile de învăţământ în vederea creşterii calităţii actului educaţional pe tot parcursul instruirii şcolare şi preşcolare;

– Inventarierea necesarului de locuri în creşe şi grădiniţe şi iniţierea imediată a procedurilor pentru construcţia de noi localuri în zonele deficitare;

– Experiment pentru construirea unei creşe în imediata vecinătate a unei staţii de metrou de tranzit pentru a uşura deplasarea mamelor în vederea alăptării pe timpul cât copiii se vor afla la creşă;

– Se vor iniţia acţiuni pentru asigurarea capacităţilor necesare învăţământului primar, gimnazial şi liceal;

– Reluarea şi dezvoltarea programului demarat în anii 2002 – 2004 pentru reabilitarea sistemului educaţional;

– Crearea unor reţele de after school pentru a veni în sprijinul familiilor cu copii şi care au nevoie de spaţii de odihnă şi pregătire după încheierea programelor de şcoală; masă caldă la şcoală;

– Se vor iniţia acţiuni pentru identificarea şi dotarea corespunzătoare a unor spaţii pentru crearea unei reţele de cluburi pentru copii şi elevi, cercuri şcolare;

– Măsuri pentru sprijinirea şcolilor prin asigurarea condiţiilor materiale pentru activităţi extracuriculare (cercuri artistice, cercuri sportive, laboratoare, schimburi de elevi şi profesori cu alte ţări din UE), precum şi pentru dezvoltarea aptitudinilor practice ale elevilor (ateliere şcoală);

– Sprijin financiar pentru elevii fără resurse, sprijin pentru elevii supradotaţi şi sprijin pentru „a doua şansă” destinat adulţilor pentru desăvârşirea pregătirii şcolare sau pentru reconversie profesională;

– Continuarea programelor de investiţii pentru construirea de săli de sport în preajma şcolilor şi construirea de baze sportive de cartier.

Cătălin Predoiu

– Vom încuraja investițiile în educația preșcolară, prin construirea de noi creșe și grădinițe. Astfel, vom pune la dispoziție terenuri și vom cofinanța proiectele administrațiilor locale ale sectoarelor sau ale mediului privat, care vizează deschiderea de noi grădinițe. 

– Primăria Generală va cofinanța proiectele administrațiilor locale ale sectoarelor sau ale mediului privat care vizează  modernizarea, extinderea sau deschiderea de noi școli de arte și meserii, urmărind ca oferta educațională a acestora să fie corelată cu nevoile pieței muncii și ale economiei Bucureștiului.

– Vom crea un mecanism de cofinanțare a programelor de after-school, care îndeplinesc anumite criterii calitative și cantitative. 

SĂNĂTATE. SPITALE

Robert Turcescu

– Continuarea şi intensificarea programului de reabilitare şi modernizare a spitalelor din reţeaua municipală: Spitalele Victor Babeş, Malaxa, Burghele, Colentina, Filantropia; clinică nouă în incinta spitalului „Sfântul Ştefan”;

– Un nou spital regional de urgenţă multidisciplinar pentru Bucureşti şi zonele limitrofe în clădirea abandonată fosta „Casă Radio”, identificarea surselor de finanţare necesare şi a soluţiei de reintroducere în patrimoniul public;

– Identificare soluţii pentru servicii de sănătate şi asistenţă socială pentru persoanele vârstnice; relocare teren spitalul Obregia (cca. 14 ha) pentru investiţii în cămine pentru bătrâni sau locuinţe pentru rezidenţi; relocare teren Spitalul Sfântul Luca (cca. 4 ha) pentru investiţii noi în cămine pentru bătrâni, grădiniţe sau after-school; 

– Măsuri instituţionalizate pentru creşterea calităţii actului medical; cabinete medicale în şcoli.

– Susţinerea promovării iniţiativei legislative privind acordarea tichetelor de sănătate.

– Iniţierea prin Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti a unui sistem profilactic pentru controlul sanitar al tuturor categoriilor de elevi preşcolari sau şcolari.

Gabriela Firea

– Spitalele municipalității (administrația spitalelor). Se va realiza o analiză comparată a structurii existente cu nevoile și necesitățile pacienților și vor fi operate modificări privind numărul de secţii în funcție de prioritățile medicale sau vor fi reorganizate activitățile astfel încât să se obţină o eficiență crescută.

– Finalizarea și operaționalizarea (acreditări, avize, personal etc.) investiților începute și nefinalizate, astfel încât fondurile alocate până acum să nu se piardă prin degradarea spațiilor sau uzura morală a aparaturii nefolosite. Se vor obține astfel noi locuri de muncă și, bineînțeles, se vor obține si venituri suplimentare ce vor permite unităților respective să se dezvolte corespunzător. 

– Medicina de familie. Majoritatea spațiilor medicilor de familie se află încă in proprietatea Primăriei Municipiului Bucureşti, deși există, din 2008, legislație necesară vânzării acestora. Este necesară accelerarea procesului de vânzare prin stabilirea unor prețuri negociate cu medicii, putându-se face investițiile necesare, ceea ce va conduce la un grad de satisfacție ridicat al pacientului.

– Medicina școlară. Asistenţa medicală şi de medicină dentară acordată preşcolarilor şi elevilor pe toată perioada în care se află în unităţile de învăţământ se asigură în cabinetele medicale şi de medicină dentară din grădiniţe, şcoli, licee și facultăți. 

– Vor fi redeschise punctele de prim-ajutor din Pasajul Universității și de la Politehnică și se vor amenaja astfel de puncte în toate zonele foarte aglomerate.

– Primăria va demara un amplu program prin care să stimuleze achiziționarea și amplasarea de defibrilatoare în toate spațiile menționate mai sus, în toate farmaciile, precum și în unitățile medicale (la fiecare etaj), astfel încât să se poată începe operativ resuscitarea, fără a mai fi nevoie să aștepte sosirea ambulanței.

– Primăria va derula un program propriu de cursuri de prim-ajutor, destinat tuturor celor care interacționează cu publicul.

– Operativizarea Sistemului de management al situațiilor de urgență. 

Cătălin Predoiu

– În colaborare cu Primăriile de sector, vom identifica zonele slab deservite medical în Capitală și vom demara un program de înființare a centrelor de permanență în aceste zone. Scopul acestora este de a asigura accesul pacienților la servicii medicale inclusiv în zilele libere și noaptea și în același timp, de a degreva sistemele de ambulanță și UPU, de acele cazuri care nu reprezinyă urgențe majore și care pot fi tratate de asistența medicală primară.

– Vom urmări dezvoltarea de centre de Sănătate Multifuncționale la nivelul fiecărui sector, care vor furniza servicii medicale către grupurile defavorizate, persoane neasigurate medical, persoane cu handicap, persoane vârstnice, servicii socio-medicale de tipul centrelor de zi pentru persoanele suferinde de Maladia Alzheimer, servicii de recuperare neurologică și îngrijire medicală  post-intervenție chirurgicală. Inițiativele private de genul Policlinicilor sociale trebuie sprijinite prin identificarea de spații corespunzătoare, pe care administrația publică să le adauge în cadrul acestor proiecte de responsabilitate socială prin parteneriat public-privat. 

– Vom dezvolta, de asemenea minimum câte o structură de îngrijire tip hospice pentru fiecare sector și vom dezvolta, prin concurs de priecte de finanțare, inițiativele private în acest domeniu. Vom dezvolta un sistem integrat de management al serviciilor sociale și de sănătate prin care atât structurile medicale, fie ele spitale, ambulatorii de specialitate sau asistență primară, cât și institutțiile responsabile de serviciile sociale și socio-medicale să colaboreze eficient, conștientizând scopul lor comun: creșterea calității vieții cetățenilor. 

– Vom derula proiectele mari de infrastructură în domeniu sănății, folosind fondurile europene pe POCU și POR, unde există capitole importante pentru proiectele de medicină socială.

– Medicina Școlară va deveni una din prioritățile Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), după restructurare. Vom asigura dotarea cabinetelor medicale școlare cu aparatură medicală necesară în intervențiile de urgență prespitalicească și ne vom asigura că fiecare grădiniță, școală, liceu beneficiază de un cabinet medical.

– Vom implementa programe de „Educație pentru Sănătate în Școli”, accesând fonduri europene, prin care personalul medical va fi renumerat suplimentar, iar copiii noștri să beneficieze de o educație solidă pentru un trai sănătos. 

– Vom concepe un program special de monitorizare și reducere a infecțiilor intraspitalicești din unitățile aflate în subordinea primăriei generale, cu indicatori de performanță pentru fiecare spital și manager. 

– Vom înființa un sistem de evaluare a satisfacției pacienților și raportare a neregulilor constatate în timpul accesării serviciilor medicale. 

UTILITĂŢI. ENERGIE TEMICĂ, APĂ ŞI CANAL. RADET

Nicuşor Dan

– Bucureștiul plătește gigacaloria (producție + distribuție) cu 325 lei. Municipalitatea platește anual aprox. 150 milioane de euro subvenție la căldură. Datoria RADET este de 900 milioane de euro.

– Soluția: Tehnologia modernă permite producerea energiei termice la un preț de 135 lei / gigacalorie. Prin investirea în propriile centrale termice ale municipalității, prețul gigacaloriei (producție + distribuție) ar ajunge la 170 lei. În 6 ani, Bucureștiul poate finaliza construcția unor astfel de centrale, pentru toate locuințele din oraș.

Gabriela Firea

– Încurajarea și sprijinirea amplasării de centrale noi de producere a energiei termice în cogenerare de înaltă eficiență, flexibile în funcționare, cât mai aproape de locul de consum, mai ales în cartierele aflate departe de actualele sursele de producție. În acest fel și bucureștenii din aceste cartiere (Colentina, Doamna Ghica, Titan, Pantelimon, Aviației) vor avea energie termică furnizată la parametrii de calitate în mod continuu, și costul de transport al energiei termice fiind diminuat ceea ce va duce la scăderea tarifului final cu cel puțin 50 de lei/Gcal.

– În funcție de amplasamentele și capacitățile noilor centrale, dar și de capacitățile de producție existente dar modernizate, se vor proiecta și redimensiona traseele de transport ale energiei termice și se vor finanța, inclusiv prin atragerea de fonduri europene nerambursabile, lucrările de modernizare a rețelei și înlocuirea actualelor conducte îmbătrânite cu conducte noi preizolate și la dimensiuni adecvate traficului de agent termic. Această măsură costă în jur de 350 milioane euro dar aduce o economie anuală la bugetul Primăriei de cel puțin 40 milioane euro prin diminuarea pierderilor acoperite prin subvenție. 

– Regândirea gestiunii sistemului de alimentare centralizată cu energie termică pe baze de profesionalism, concurență și eficiență economică și transparentizarea costurilor pe fiecare din fazele care constituie sistemul centralizat de alimentare cu energie termică vor fi principiile ordonatoare in reorganizarea RADET și transformarea în societate comercială.

Cătălin Predoiu

– Asigurarea pentru RADET a unui capital de lucru gestionat transparent care să permită efectuarea reparațiilor urgente și achitarea la timp către ELCEN a datoriilor pentru perioada de furnizare de energie curentă.

– Elaborarea unei strategii energetice care să identifice necesarul curent de energie termică și care să permită dimensionarea în consecință a capacităților de producție și stabilirea unui plan de modernizare a acestora, pentru a avea eficiență economică. 

– Atragerea de fonduri europene pentru finanțarea modernizării capacităților de producție ale ELCEN și pentru reabilitarea rețelei RADET. 

– Reabilitatea rețelei RADET, utilizând pe cât posibil tehnologii de reparație care să nu presupună decopertarea conductelor. 

– Modernizarea capacităților de producție ale ELCEN, redimensionate, conform cererii actuale.

Robert Turcescu

– Apă şi canal pe toate străzile din oraş – la începutul secolului XXI, peste 150 de străzi din Capitala României nu dispuneau de reţea de apă curentă;

– Finalizarea lucrărilor la linia a II a de la staţia de epurare ape uzate Glina şi la incineratorul de nămoluri;

– Transformarea RADET în societate comercială şi realizarea programului prioritar de modernizare a infrastructurii destinată serviciului public de alimentare cu energie termică;

– Extinderea programului de contorizare a vânzării de energie termică la consumatorii casnici; 

– O nouă politică de acordare a subvenţiei către abonaţii casnici ai RADET, diferenţiat în funcţie de venitul mediu pe cap de familie al beneficiarilor;

– Extinderea reţelelor de gaze naturale în zonele deficitare ale Capitalei şi stimularea conectării la sistemul de alimentare cu gaze naturale a locuinţelor individuale ce folosesc încă lemn (cca 10.000); 

– Unificare cu ELCEN versus construcţii de microcentrale termice de cartier; 

– Continuarea programelor de reabilitare termică a clădirilor, cu extindere la locuinţele individuale; 

– Implementarea colectării selective a deşeurilor şi sistem de măturat mecanizat pe străzile care permit şi pe trotuare; implementarea sistemului unitar de colectare separată a uleiurilor vegetale uzate provenite din gospodăriile populaţiei, utilizarea de sisteme de neutralizare specifice şi valorificarea acestui tip de deşeuri; 

– Realizarea incineratorului pentru deşeuri minicipale cu cogenerare de înaltă eficienţă care să producă atât energie termică cât şi energie electrică, dar şi realizarea Centrului Municipal pentru deşeuri reciclabile.