Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX

Casa lui Dinu Lipatti ar putea să aibă o fericită și mult așteptată soartă: să rămână același loc încântător din centrul Bucureștiului, în care muzica lui Dinu Lipatti trăiește iar copiii învață să cânte la pian.

Clădirea monument istoric, modificată și extinsă de arh. Petre Antonescu la început de secol XX, a fost scoasă la vânzare pe bucăți chiar de ziua marelui pianist, 19 martie.

Nume mari ale muzicii internaționale și românești vin în apărarea Casei lui Dinu Lipatti. În străinătate, „acest artist unic este venerat”

În timp ce personalități de prim rang ale lumii muzicale internaționale au făcut un apel către statul român pentru salvarea prețiosului imobil, consilierii Primăriei Sectorului 1 au aprobat, în ziua de 27 martie, bugetul pentru anul 2025 și “demararea procedurilor pentru achiziția Casei Memoriale “Dinu Lipatti”, monument istoric situat pe Bulevardul Lascăr Catargiu 12. Imobilul găzduiește Centrul Cultural Casa Artelor Dinu Lipatti și păstrează elemente originale valoroase din punct de vedere cultural și istoric”.

Mai jos, interviu cu Monica Isăcescu Lup, doctor în muzică, producător la Radio România Muzical, cadru didactic asociat la Universitatea Națională de Muzică din București și redactor-șef al Revistei Madrigal.

Vezi aici articolul B365.ro, privind amenințarea ce planează asupra Casei Dinu Lipatti: Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate

Casa cu estradă, în care Dinu Lipatti repeta, compunea și dădea concerte de cameră, se află în pericol de a-și schimba destinația de templu al muzicii

În Casa din Bulevardul Lascăr Catargiu s-au mutat, începând cu 1930, Theodor și Ana Lipatti împreună cu fii lor, Valentin și Dinu Lipatti. 

Prin 1930 ne-am mutat din nou, de data aceasta în locuința mare a tatălui meu din Bulevardul Lascăr Catargiu 12. Bunicul i-o cumpărase tatei pe la 1900. Era o clădire cam ciudată, care există și astăzi, fiind cunoscută drept Casa Lipatti. O casă de un rococo bastard, elegantă și totodată disproporționată, care parcă stătea în genunchi. Seamănă cu un om cu torsul mare și cu picioare scurte, fiind lipsită de acele nobile proporții, care se mai pot întâlni în București la unele case vechi, scria Valentin Lipatti în memoriile sale.

O petiție semnată de mari personalități ale muzicii internaționale și din România a fost distribuită pe rețelele sociale. Dinu Lipatti este iubit de muzicieni de pe patru continente

La momentul actual sunt înaintate documentațiile pentru două unități locative care formează împreună întregul numit Casa Dinu Lipatti. Putem discuta despre o achiziționare prin preemțiune a întregului imobil, mai puțin câteva anexe care sunt separate și nu sunt scoase la acest moment la vânzare.

Foarte importantă este și restaurarea clădirii, care implică costuri semnificative. De aici necesitatea gestionării transparente a fondurilor publice și colaborarea cu alte instituții. Suntem însă încrezători că vom găsi resursele necesare pentru a arăta strălucirea imobilului de odinioară, a declarat Dragoș Frăsineanu, director executiv al Direcției pentru Cultură a Municipiului București, în emisiunea GPS Cultural, Radio România Cultural, 31 martie.

“Casa lui Dinu Lipatti este o oportunitate extraordinară de a crea o destinație turistică pentru numeroșii iubitori de muzică clasică ce ar vizita Bucureștiul”

Muzicologul canadian Mark Ainley este recunoscut la nivel internațional ca expert de top în interpretarea pianistică a lui Dinu Lipatti și istoria înregistrărilor sale.

Mark Ainley: Înțeleg că, în România, poate exista impresia că faima lui Lipatti nu depășește granițele țării sale natale. Numele lui Dinu Lipatti a fost rostit cu reverență în întreaga Europă în timpul vieții sale și la nivel internațional de la moartea sa tragică în 1950. (..). În cei 40 de ani de cercetare a înregistrărilor istorice, am constatat că Dinu Lipatti este, cel mai frecvent, numit cel mai mare pianist de aproape toți pianiștii profesioniști de top ai prezentului.

Numele său continuă să fie pomenit cu respect de pianiști din America de Nord și de Sud, Europa și Asia ( …). Mi se pare profund nedrept să se ia în considerare vânzarea și, posibil, distrugerea casei copilăriei lui Lipatti, în condițiile în care acest muzician legendar continuă să fie atât de iubit la nivel internațional.

“Dacă această clădire nu ar fi protejată, comunitatea muzicală internațională ar considera acest lucru o nedreptate gravă comisă de guvernul român împotriva propriului patrimoniu cultural”

Mark Ainley: Este o oportunitate extraordinară de a crea o destinație turistică pentru numeroșii iubitori de muzică clasică ce ar vizita Bucureștiul – o inițiativa cu atât mai fezabilă având în vedere locația centrală a imobilului și distanța mică de mers pe jos până la Muzeul Național George Enescu. Așa cum puteți vedea în imaginea atașată, în 2017, ziarul britanic The Telegraph a publicat un articol despre Lipatti cu titlul: “Este acesta cel mai mare pianist al secolului XX?”. Răspunsul din partea majorității celor mai faimoși pianiști de astăzi ar fi un categoric “Da”.

“Nu sunt sigur că românii sunt pe deplin conștienți de importanța muzicală colosală a lui Dinu Lipatti”

Un apel către autoritățile române face și Orlando Murrin, jurnalist și scriitor britanic, cel care a descoperit singurul moment filmat cu Dinu Lipatti (în arhiva Festivalului de la Lucerna), autor al unor studii despre pianistul român.

Orlando Murrin: În ciuda vieții sale tragice și scurte, Dinu Lipatti rămâne unul dintre cei mai respectați pianiști din toate timpurile. Nu sunt sigur că românii sunt pe deplin conștienți de importanța sa muzicală colosală, care nu face decât să crească odată cu trecerea timpului.

Lipatti este cel mai mare ambasador muzical al României, poate chiar cel mai important ambasador cultural al său.

În 2016, când această proprietate era amenințată de o posibilă demolare – sau chiar de pericolul real al unui incendiu intenționat – am lansat o petiție la https://www.change.org/p/turn-lipatti-s-home-into-a-museum. Aceasta a atras rapid aproape 30.000 de vizualizări și aproape 2.000 de semnături.

Vă scriu din Regatul Unit și vă asigur că ochii lumii muzicale sunt ațintiți asupra acestei proprietăți. Este absolut regretabil că vila lui Lipatti de la Fundățeanca a fost lăsată să ajungă în starea actuală de degradare și neglijență, dar ar fi un adevărat șoc și o rușine pentru patrimoniul cultural al Bucureștiului și al României să nu protejați clădirea de pe Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 12.

“Casa cu o tristă istorie. După 1989, Valentin Lipatti nu a reușit să folosească imobilul, deși era proprietarul de drept”

B365: Monica Isăcescu Lup, cum ați primit vestea că o bucată din casa Dinu Lipatti este scoasă la vânzare prin licitație? Cum a primit vestea lumea muzicală, mai ales că a mai fost o tentativă de vânzare a Casei Lipatti în anul 2016?

Monica Isăcescu Lup: A fost o surpriză, însă cumva era de așteptat să se ajungă la această situație. Casa familiei Lipatti, din momentul naționalizării ei de către comuniști, a avut o situație tristă. La fel ca multe alte case de o valoare arhitecturală incontestabilă, imobilul a intrat pe mâna chiriașilor, iar după Revoluția din 1989, deși a fost recuperat de diplomatul Valentin Lipatti, fratele pianistului și compozitorului Dinu Lipatti, nu a putut fi folosit de proprietarul de drept, din cauza acestor chiriași care continuau să ocupere camerele casei. Astfel că Valentin Lipatti a ajuns în situația de a o înstrăina.

Monica Isăcescu Lup: În 2016 am avut primele temeri, pentru că cel care ajunsese în posesia unei părți consistente din casă (nu aș spune că e vorba doar de o bucată, pentru că sunt 6 camere, dintre care una este salonul în care Dinu Lipatti avea o estradă, cu pian de concert, unde se desfășurau adevărate serate muzicale, cu dependințe, împărțite mai mult sau mai puțin arbitrar în două apartamente; practic vorbim de partea de la stradă a casei, nucleul ei și totodată camerele pe care le ocupau membrii familiei Lipatti; doar cele trei camere de mici dimensiuni ale foștilor slujitori ai familiei Lipatti nu intră în această vânzare) – era executat silit de banca de la care contractase un credit, girând cu imobilul din bd. Lascăr Catargiu.

Atunci, Primăria Municipiului București a reușit să oprească acest proces și a închiriat spațiul, creând așezământul cultural numit Casa Artelor Dinu Lipatti și redându-l pentru prima oară publicului. Însă era de așteptat ca această situație să nu dureze. Astfel că o nouă undă de șoc s-a produs când s-a aflat acum, de pe rețelele de socializare că această casă este din nou obiectul unei licitații, scoasă de această dată la vânzare de un executor judecătoresc, aflat în slujba unui grup de creditori ai aceluiași proprietar.

„Teama noastră, a tuturor, vine din faptul că există o istorie neagră a unor imobile similare din București, foarte tentante pentru investitori imobiliari”

Monica Isăcescu Lup: Investitorii imobiliari, prin mijloace de cele mai multe ori lipsite de onestitate, au contribuit cu bună știință la degradarea lor (fiind case de patrimoniu nu pot fi demolate, bineînțeles) și în cele din urmă au reușit să construiască pe asemenea terenuri foarte valoroase, datorită plasării lor, noi imobile, cu multe etaje.

Din punctul nostru de vedere, Casa Lipatti are o valoare infinit mai mare – și mă refer desigur la valoarea istorică și culturală – decât valoarea de piață a imobilului/terenului pe care îl ocupă și ea trebuie să-și îndeplinească rolul, de a aminti peste timp tuturor iubitorilor de muzică, cine a fost Dinu Lipatti.

B365: “Dinu Lipatti este un mare ambasador muzical al României”, spune scriitorul și jurnalistul Orlando Murrin în Apelul său către autoritățile române. Cum comentați? Știu că sunteți co-autor al volumului “Dinu Lipatti-Muzicianul, în imagini”, (2020), alături de Ștefan Costache, Orlando Murrin și Mark Ainley.

Monica Isăcescu Lup: V-aș răspunde invocând două situații în care m-am aflat în mod direct. În primul rând, la fiecare deplasare în străinătate, în medii culturale, prezentându-mă și spunând că vin din România, aproape de fiecare dată interlocutorii mei, nu neapărat din zona muzicală, au asociat imediat, spontan, țara mea de origine cu numele lui Dinu Lipatti și am fost privită cu o căldură și cu o deschidere pe care în mod evident i le-am datorat prestigiului de care se bucură Lipatti în lume, și după 75 de ani de la moartea sa.

„Trebuie să fim conștienți pe deplin de faptul că Lipatti este un simbol cultural extrem de pregnant al României, la fel ca și Constantin Brâncuși, de exemplu”

Monica Isăcescu Lup: Pe de altă parte, în activitatea mea de realizator de emisiuni la Radio România Muzical, am avut ocazia să dialoghez cu mari pianiști ai lumii, de la Elisabeth Leonskaja la Nelson Freire, de la Nikolai Luganski la Nelson Goerner și de la Hélène Grimaud și Murray Perahia la Christian Zacharias și mulți alții.

Toți acești mari pianiști, vorbind despre modelele lor, s-au referit la Dinu Lipatti în cei mai elogioși termeni! Pur și simplu Dinu Lipatti rămâne un fel de icoană a pianisticii internaționale, un reper greu de atins, un vârf spre care tind marii artiști în evoluția lor.

B365: Cine este Orlando Murrin și cât îi datorează România promovării și înțelegerii lui Dinu Lipatti în lume?

Monica Isăcescu Lup: Jurnalistul britanic Orlando Murrin, la fel ca și canadianul specializat în interpretări istorice, Mark Ainley, sunt două exemple cum nu se poate mai bune despre admirația și pasiunea pe care le stârnește Dinu Lipatti în cercurile culturale internaționale.

La moartea lui Dinu Lipatti, survenită atât de tragic la vârsta de doar 33 ani, după multă suferință cauzată de boala Hodgkin pentru care la vremea aceea nu exista un tratament (și să nu uităm că nume mari ale muzicii de atunci, de la Paul Sacher la Igor Stravinski și de la Yehudi Menuhin la Igor Markevitch au contribuit financiar pentru a-i achiziționa cortizon, recent descoperit atunci și despre care în mod eronat s-a crezut că ar putea să fie benefic), existau doar trei ore de înregistrări ale marelui pianist.

Iar Mark Ainley, prin eforturi supraomenești aș spune, cercetând în arhive particulare, în studiouri de înregistrări ș.a.m.d., a reușit să dubleze numărul de minute, adăugând imprimări inedite ale Lipatti și prelucrându-le în așa fel încât să poată fi redate publicului.

Monica Isăcescu Lup: Orlando Murrin, însă, pe lângă activitatea sa de cercetare a documentelor legate de Lipatti, finalizate cu apariția unor articole, a reușit să aducă la lumină singurul material video pe care îl avem până în acest moment cu Dinu Lipatti – este vorba de un extras dintr-un film realizat cu prilejul unei garden party ce a avut loc la Festivalul de la Lucerna din 1947, unde Dinu Lipatti a fost invitat, împreună cu soția sa Madeleine, și în prezența celor mai importante celebrități ale lumii muzicale de la acea vreme, precum Herbert von Karajan, Paul Hindemith, Igor Markevitch și mulți alții.

Un montaj al acestui scurt film, cu comentariile lui Orlando Murrin, poate fi vizionat aici:

B365: “Ochii lumii muzicale internaționale sunt ațintiți asupra acestei situații”, mai spune Orlando Murrin în Apelul său. Ce alte mari personalități internaționale s-au alăturat acestei campanii de apărare a Casei Dinu Lipatti?

Monica Isăcescu Lup: În 2016, Orlando Murrin a inițiat o petiție pentru același scop: salvarea Casei Lipatti și transformarea ei într-un muzeu, care ar fi un obiectiv deosebit de interesant nu doar pentru români, ci și pentru străinii care vizitează Bucureștiul cu ocazia Festivalului Internațional George Enescu, de pildă. Printre cei care au susținut această cauză s-au numărat Dan Grigore, Horia Andreescu, regretatul Radu Lupu, David Grimal, Elisabeth Leonskaja, Lawrence Foster, Sir Andras Schiff, Pinchas Zukerman, Amanda Forsyth, Sir James Galway, Mark Ainley, Jaap van Sweden, Leif Ove Andsnes și Stephen Hough.

B365: V-ați dedicat viața și activitatea (re)descoperirii și promovării lui Dinu Lipatti în rândul marelui public. Știu românii cine a fost Dinu Lipatti, îl prețuiesc cu adevărat?

Monica Isăcescu Lup: Lumea muzicală românească este, fără îndoială, nu doar în cunoștință de cauză, ci și foarte atașată de subiectul Dinu Lipatti. Toate proiectele pe care le-am inițiat – festivaluri, site-ul trilingv dinulipatti.org, simpozioane, conferințe etc – au avut drept scop conștientizarea publicului larg cu privire la importanța pianistului Dinu Lipatti pentru cultura românească. Iar un muzeu Dinu Lipatti în capitala României nu ar face decât să sporească nivelul de cunoaștere al acestei personalități muzicale.

“Cred că este evident cât de mult iubea Lipatti România, își construise la Fundățeanca (azi satul Ciolcești, com. Leordeni) o casă în care dorea să-și facă un studio de înregistrări”

B365: Ați publicat Corespondența lui Dinu Lipatti. Cât de mult a prețuit Dinu Lipatti România?

Monica Isăcescu Lup: Dinu Lipatti a fost nevoit să părăsească România din multe considerente: declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, boala sa și în cele din urmă venirea regimului comunist care a naționalizat toate bunurile familiei Lipatti, nu i-au lăsat de ales. Însă marele nostru pianist a continuat să păstreze o legătură strânsă cu profesorii săi – Florica Musicescu, Mihail Jora, să se sfătuiască în permanență cu ei și din punct de vedere muzical să fie extrem de conectat cu ceea ce se întâmpla în România.

Iubea lumea satului românesc și, după propriile sale planuri, își construise la Fundățeanca (azi satul Ciolcești, com. Leordeni) o casă în care dorea să-și facă un studio de înregistrări, se ocupa personal de plantarea unei livezi etc. Pe lângă toate acestea, în fotografiile sale – pentru că trebuie știut că Lipatti era pasionat de fotografie – se oglindesc costumele populare din zona Munteniei, iar în creația sa, întâlnim adesea influența folclorului românesc. Cred că este evident cât de mult iubea Lipatti România.

B365: Care a fost feedback-ul la Festivalul Dinu Lipatti? Cu siguranță că există și români îndrăgostiți de opera lui Dinu Lipatti.

Monica Isăcescu Lup: Fără modestie, aș spune că cele două ediții ale Zilelor Lipatti, 2010 și 2012 au adus din nou în atenție figura lui Lipatti și, pe de o parte eu și colegul meu, Ștefan Costache, în numele Asociației Opus, am continuat în mod constant să aducem la lumină frânturi din puzzle-ul extrem de colorat și de bogat al personalității lui Dinu Lipatti, iar pe de altă parte, mulți alți muzicieni au demarat proiecte frumoase nu doar în România, ci și în afara granițelor.

B365: Cum vedeți rezolvarea acestei situații? Ce reprezintă Casa Lipatti pentru cultura română și ce funcțiune trebuie să aibă Casa Dinu Lipatti, o dată pentru totdeauna?

Monica Isăcescu Lup: Suntem acum într-un moment bun în ceea ce privește rezolvarea acestei situații. Atât Ministerul Culturii, prin doamna ministru Natalia-Elena Intotero, cât și Primăria Sectorului 1, au cele mai bune intenții pentru rezolvarea acestei situații, respectiv cumpărarea de către stat a casei, pentru păstrarea ei în circuitul public. Sper din tot sufletul ca aceste inițiative să nu se blocheze, să existe o bună înțelegere între instituțiile statului, în beneficiul publicului și al culturii românești.

Monica Isăcescu Lup a primit titlul de “Profesionist de excepție”, acordat de postul de radio, iar 2024 a primit Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru volumele In memoriam Radu Lupu și Corul Madrigal în arhiva CNSAS.

Monica Isăcescu Lup a coordonat (împreună cu Ștefan Costache) proiectele “Zilele Lipatti”, “65 de ani fără Dinu Lipatti”, “Lipatti-Restituiri”(www.dinulipatti.org), “Mihai Jora-Timpul care apropie”, “Case de muzicieni”.

Monica Lup Isăcescu este coautoarea volumului “Dinu Lipatti-Muzicianul în imagini”, (2020), alături de Ștefan Costache, Orlando Murrin și Mark Ainley. A îngrijit volumele de Corespondență ale lui Dinu Lipatti (Editura Grafoart, 2017). În anul 2010, a fost distinsă cu Premiul UCRRMR pentru Festivalul Zilele Lipatti.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care