Proiectul turnurilor de 15-25 de etaje de lângă Parcul Floreasca, CRITICAT vehement de cetățeni

de:
02 mart. 2016
46 Afișari
Proiectul turnurilor de 15-25 de etaje de lângă Parcul Floreasca, CRITICAT vehement de cetățeni

Proiectul imobiliar de pe Calea Floreasca, lângă Hala Ford, revine la CGMB pentru a fi prelungit. Planul Urbanistic Zonal Calea Floreasca nr.159-165 a fost aprobat de consilierii generali pe 28 aprilie 2011, însă investitorul care a inițiat proiectul, SC Primaverii Gardens SRL, nu a facut nimic de atunci, iar documentația de urbanism expiră în acest an. Pentru a putea fi obținute autorizațiile și avizele necesare demarării proiectului, PUZ-ul trebuie prelungit.

Planul Urbanistic Zonal prevede construirea a patru turnuri pe un teren de aproape 28.000 metri pătrați situat pe Calea Floreasca, la intersecția cu Bulevardul Mircea Eliade. Cea mai înaltă clădire va avea 25 de etaje, urmată de o clădire de 20 de etaje și doua de 15. Turnul cu 25 de etaje va fi unul de birouri, iar în celelalte trei vor fi amenajate locuințe. De asemenea, Hala Ford va fi restaurată, urmând să adăpostească un centru comercial cu dotari publice.

Proiectul de prelungire a PUZ-ului Calea Floreasca nr.159-165 se află dezbatere publică și a stârnit critici vehemente din partea locuitorilor din zonă.

Ce spun cetățenii:

– „PUZ-ul NU trebuie prelungit! Intr-o zona in care cea mai inalta cladire, de birouri, are numai 10 etaje, se doreste construirea unor blocuri de 15-25 de etaje! Nu se incalca astfel norme de urbanism, cum ar fi regimul de inaltime? Mai mult, blocurile de pe Calea Floreasca de la nr. 134-138, 140-144 au numai 3 etaje! Deja traficul in zona e infernal si nu exista suficiente locuri de parcare pt. riverani. Banii europeni pentru modernizarea lacului Floreasca s-au pierdut, iar in bugetul PMB pe anul 2016 nu s-au alocat fonduri pentru continuarea lucrarilor. Oare si aici exista un interes imobiliar? Spatii verzi nu se amenajeaza, infrastructura rutiera e la pamant, transportul public in zona Calea Floreasca – Ceaikovski – Barbu Vacarescu e infect, in schimb exista planuri sa se construiasca mamuti de sticla si beton de 50-100 de metri!” (Gabriela Stroe)

– „Sunt impotriva prelungirii PUZ-ului! Ducerea la bun sfarsit a acestui proiect ar avea urmatoarele consecinte:suprapopularea cartierului cu oameni si masini,o lipsa si mai acuta de locuri de parcare,o circulatie si mai dificila,poluare la greu! Primaria trebuie sa ajute cetatenii,nu sa contribuie prin aprobarea unor proiecte aberante la distrugerea vietii lor!” (Dan Popescu)

– „PUZ-ul nu trebuie prelungit. Nu este altceva decit o speculare a terenului in defavoarea comunitații locale! Propune o densitate uriașa de utilizatori si de mașini, trei imobile cu înălțimi P+15, P+20, P+25 pe o suprafața mica, anihilând practic imaginea monumentului istoric categoria A, Halele Ford. In plus Calea Floreasca e deja sufocata de traficul dintre Urgenta si Promenada . Cum va suporta si integra si acesti monstri ? A fost intrebata comunitatea locala daca doreste asa ceva in cartierul asta si asa sufocat de constructii pe spatii verzi, si intre blocuri . De ce nu respectati inaltimea din zona a cartierului? Pentru aceste „inaltimi” folositi cartierele care au astfel de blocuri inalte, nu stricati aspectul Bucurestiului!” (Titus Groza)

– „Un NU categoric prelungirii PUZ-ului care va garanta sufocarea completa si definitiva a traficului in zona Floreasca-Dorobanti, care si asa se desfasoara cu multa dificultate (nu uitati ca cele 2 artere asigura accesul spre Spitalul Clinic de Urgenta!). Suntem „incantati” ca s-a desfiintat Patinoarul Floreasca, ca fostul Cinematograf Floreasca s-a transformat in club cu parcare in parc si suprafata Lacului Floreasca a fost redusa! Constructia acestor blocuri turn va contribui din plin la scaderea calitatii vietii locuitorilor din zona.” (Ioana Ardeleanu)

– „Importante nu sunt etapele care trebuie parcurse pentru realizarea unui ansamblu de cladiri, ci fundamentarea proiectului. Proiectul de constructie a 3 cladiri cu 15, 20 si respectiv 25 de etaje nu trebuie aprobat. Calitatea vietii cetatenilor care locuiesc in zona Floreasca va fi afectata negativ. Sa se aprobe refacere patinoarului, a unor spatii pentru practicarea unor sporturi, sau modernizarea lacului Floreasca, nu constructia unor noi cladiri pentru birouri care vor genera poluare prin cresterea traficului auto si blocaje similare celor de pe soseaua Fabrica de Glucoza. Vreti sa fie distruse spatiile verzi, sa avem numai servicii ? Aproape toate persoanele care au trimis mesaje sunt impotriva proiectului. Cred ca nu gresesc daca consider ca si ceilalti locuitori ai cartierului Floreasca care nu au trimis mesaje sunt impotriva unui astfel de proiect. In concluzie ii rog pe cei care au putere de decizie si care temporar ne reprezinta interesele la nivel local sa nu aprobe constructia de blocuri turn intr-o zona care ar trebui sa fie destinata petrecerii timpului liber. „(Marcel Petre)

Grupul de inițiativă Floreasca a depus o petiție împotriva proiectului

De asemenea, Grupul de Inițiativă Floreasca a depus marți, pe site-ul Primariei Municipiului Bucuresti, o petiție împotrica proiectului de pe Calea Floreasca. 

Argumentele cetățenilor din Floreasca impotriva proiectului imobiliar de pe Calea Floreasca nr. 159 – 165 sector 1:

1. Infrastructura deja depașită de noile constructii de birouri din zona Barbu Vacarescu si Calea Floreasca va intra in colaps, punând în mare pericol nivelul nostru de confort si siguranta, afectand grav valoarea proprietăților noastre prin transformarea unui cartier rezidential intr-unul de tip industrial;

2. Spațiul public pietonal se va reduce considerabil, fiind afectate gradinitele, scolile si liceul din zona;

3. Traficul rutier va crește exponential intr-o zona proiectata ca structura de tip rezidential, blocand intreaga Cale Floreasca si Barbu Vacarescu. Astfel in prezent la orele critice, traficul este deja supraaglomerat in partea de nord ca urmare a dezvoltarii de birouri in zona Barbu Vacarescu, Calea Floreasca – Mall Promenada. In partea de de sud a Cartierului, spre Stefan cel Mare ( cea mai aglomerata artera a Bucurestiului) zona era deja extrem de aglomerata datorita pozitionarii Spitalului de Urgenta. In acest moment, singura zona de fluidificare a traficului este chiar in zona Halelor Ford, zona ce se va pierde prin permiterea edificarii unor astfel de constructii.

4. Lipsa locurilor de parcare. Cartierul Floreasca este sufocat de masinile angajatilor ce au birouri in zona ( birouri autorizate sub masca unor constructii de tip rezidential) si care parcheaza in mod abuziv pe trotuare, in parcarile de resedinta; orice suplimentare a numarului de masini ducand la grave perturbari ale zonei.

5. Regimul de înălțime al clădirilor propuse prin PUZ. In conditiile in care in zona sunt cladiri de tip p+3m cu inaltimi de aproximativ 20 m, proiectul nr. 1164, aflat in dezbatere publica la institutia Consiliului Municipiului, propune imobile de 25 etaje si inaltimi de 105 m (!!!) sub pretextul că se va crea un „reper de înălţime”.

6. Impact negativ asupra mediului. Așa cum știți, Comisia Europeana a lansat procedura de infrigement împotriva Romaniei deoarece țara noastră nu își protejează cetatenii de poluarea cu particule fine (praf, PM 10) și a cerut autoritatilor sa ia măsuri urgente pentru creșterea spațiului verde. În conditiile în care spațiul verde a fost decimat în cartierul Floreasca prin construirea de blocuri pe spatiile verzi dintre blocuri și în zona Parcului Verdi, edificarea unor construcții cu inaltimi foarte mari în imediata apropiere a Parcului Floreasca ar duce la umbrirea permanenta a unei vaste zone a parcului – afectand iremediabil zona verde, și-asa din ce în ce mai puțina.

Istoric Hala Ford

Ford Motor Company, fondată în 1903, şi-a început relaţiile cu România în anul 1928, atunci când Andrei Popovici, secretarul Legaţiei Române la Washington, îi decernează lui Henry Ford un înalt ordin al Casei Regale ca “binefăcător al omenirii, pentru dezvoltarea industriei, a relaţiilor sociale şi internaţionale”.
În 1931, Ford deschide o firmă de vânzări în România, iar un an mai târziu, în 1932, Guvernul României comunică filialei Ford din Anglia (care patrona firma din România) disponibilitatea de a deschide la Bucureşti o linie de asamblare.

Astfel, ca urmare a acestei invitaţii, în 1935, Ford a achiziţionat un teren în cartierul bucureştean Floreasca, unde a construit o uzină modernă, dotată cu prima linie de montaj operaţională din Europa de Est, şi peste 100 de muncitori, care putea ansambla anual 2.500 de automobile şi camioane.

Cel de-al doilea război mondial a afectat însă operaţiunile din România, iar în 1940 a devenit evidentă lipsa de lichidităţi pentru importul de vehicule şi piese de schimb din SUA. Astfel, în primul trimestru al anului 1940, Ford România a vândut toate automobilele pe care le avea în stoc, iar mai târziu a fost epuizat şi stocul de camioane. În martie 1940, nu au mai existat alte importuri din SUA, iar fabrica a început să execute exclusiv comenzi ale armatei române, care deţinea un parc considerabil de camioane Ford V8 4×4. Odată intrată în sfera de influenţă a Germaniei, importurile României din SUA şi Marea Britanie au încetat, iar prin instalarea austriacului Wachner la conducerea fabricii, aceasta era practic condusă de filiala din Köln. Astfel, fabrica din Floreasca onora cererile armatei germane şi române şi oferea unităţi mobile de reparaţii pe front.

În august 1944, Guvernul României clasifica fabrica Ford România ca fiind “utilaje şi construcţii abandonate de inamic” şi este inclusă sub control militar. Aceasta continuă să se ocupe cu repararea vehiculelor deţinute de armata română şi cea rusă, cu mari pierderi însă, datorită gratuităţii oferite armatei ruse ca despăgubiri de război.

Odată cu încetarea războiului, directorii filialei Ford din Marea Britanie au încercat să reia legăturile cu Ford România, dar instaurarea comunismului şi deprecierea monedei naţionale au dus la suspendarea activităţilor în septembrie 1946.

Din fericire, hala în care s-au ansamblat autoturisme Ford a supravieţuit până în zilele noastre, scriu reprezentanții companiei Ford pe pagina oficială. 

Cookies