Proiectul SPAM: Povestea statuilor expuse în Parcul Carol. Ce lucrare este expusă acum pe soclu

de:
20 iun. 2014
2 Afișari
Proiectul SPAM: Povestea statuilor expuse în Parcul Carol. Ce lucrare este expusă acum pe soclu

Având în vedere că soclul din Parcul Carol I era gol, Administraţia Monumentelor și Patrimoniului Turistic, instituție publică aflată în subordinea Consiliului General al Municipiului București, i-a propus Ioanei Ciocan să realizeze un proiect de artă pentru a-l revitaliza.

Ioana Ciocan desfășura, în acea perioadă, un alt program de artă în spatiul public, Proiect 1990. Pe soclul fostei statui a lui Lenin din Piaţa Presei au fost expuse, începând din 2010, 19 lucrări de artă, în cadrul acestui proiect (detalii, AICI). „Inițial am vrut să refuz oferta lor, fiind ocupată cu celălalt proiect. Dar, cercetând istoria soclului oferit și găsind-o fascinantă, nu am putut refuza. Am descoperit cu stupoare că în Parcul Carol I există două socluri identice, cel construit în 1906 – pe care se desfășoară SPAM – și copia acestuia, aflată la câteva sute de metri distanță, construită în 2009. Paste-ul soclului original a fost construit pentru a muta pe el statuia doctorului Constantin Istrati de Oscar Späthe. Având aceste date, a fost firesc să deschid SPAM-ul cu acestă temă: copy/paste”, explică Ioana Ciocan.

„Cei de la Administraţia Monumentelor și Patrimoniului Turistic au găsit și numele SPAM: domișoara Ciocan, arta asta a dumneavoastră e ca un Spam! Așa că Spam i-a rămas numele”, își amintește Ioana. 

Astfel, prima ediție a programului de artă în spațiul public SPAM a început în 2012 și avut ca temă fenomenul Copy / Paste. Primul apel de proiecte s-a desfășurat 100% pe Facebook (https://www.facebook.com/SPAM.Parcul.Carol) și s-a adresat artiștilor vizuali, dar și proiectelor transdisciplinare. „Concursul a fost foarte bine primit, am primit 42 de propuneri. Din acestea au fost alese cinci proiecte de artă contemporană pentru amplasare temporară în Parcul Carol I din București”, spune artista.

Cele cinci proiecte au fost alese de un juriu specializat, format din Magda Cârneci (critic de artă), Eugen Rădescu (teoretician, co-fondator Pavilion), prof. univ. dr. Marilena Preda-Sânc (UNArte) și Diana Toboșaru (COO BBDO). Proiectele au trebuit să îndeplinească două condiții: respectarea temei –copy/paste- și originalitatea. „Au intrat în concurs doar propunerile executate special pentru SPAM. Nu am vrut artă reciclată, proiecte ținute în sertar și scoase de la naftalină pentru diverse concursuri”, punctează Ioana.

Lucrarea câștigătoare a SPAM Copy/ Paste a fost Contesa, de Ileana Oancea. Artista care a creat lucrarea a primit ca premiu 1000 de euro. Contesa cu noul ei soclu de metal poate fi văzută în Piața Universității până pe 12 iulie 2014. „Contesa a fost o lucrare extrem de populară, a fost prezentă în târgul de bijuterie contemporană Autor, ediția 10 (2013) și la Romanian Design Week (2014). Este fantastic ca lângă sculpturi de Carrière-Belleuse, Ettore Ferrari, Ion Georgescu și Ion Jalea avem, chiar dacă doar temporar, o lucrare executată de o femeie: Ileana Oancea”, spune Ioana Ciocan.

Prima ediție cu tema copy/paste a luat sfârșit și a cuprins cinci lucrări. Acum, pe soclul SPAM se află opera Drepturi fragile, o lucrare conceptuală de artă politică, care chestionează limite ale noțiunii de egalitate între oameni, semnată de Sorin Oncu, curator Valentina Iancu.

Valentina Iancu și Sorin Oncu au făcut o descriere succintă a operei Drepturi Fragile pe site-ul ioanaciocan.ro. „Uniunea Europeană, întocmai ca Statele Unite ale Americii, tolerează în interiorul graniței politici inegale vizavi de minoritățile sexuale. Inexistența unor poziții concrete la nivel european care să protejeze drepturile omului, prin crearea la centru a unui discurs anti-homofob clar încurajează continuitatea discriminării. Ambiguitatea lasă la latitudinea statelor naționale dreptul la căsătorie al persoanelor de același sex, care devine dependent de ignoranța și conservatorismul unei elite politice heteronormative.

Deși nu sunt afirmate și susținute politici non-discriminatorii pentru toți locuitorii uniunii, drapelul UE este promovat adesea ca simbol al unei democrații bazate pe egalitate. Acest dublu-standard face tolerabilă și absența unei educații bazate pe egalitate care să poată diminua homofobia și transfobia, încurajând comportamente sociale nediscriminatorii.

Proiectul Drepturi fragile este prezentat în spațiul public ca răspuns la unul dintre cele mai prezente discursuri publice heteronormative, înscris în sfera unei discriminări care poartă o mască a toleranței: excluderea comunității LGBT din spațiul public.

Limitarea dreptului la căsătorie este susținut prin argumentul conservării unor obiceiuri tradiționale, care suprapun până la confuzie discursul politic celui de factură religioasă. Cu excepția grupurilor de activiști (și de multe ori chiar în interiorul acestora) societatea europeană este heteronormativă. Drepturi fragile devine în spațiul public o voce care chestionează discursuri și politici homofobe prezente la nivel național și European”, au scris cei doi artiști.

Povestea lucrărilor de artă expuse pe soclul din Parcul Carol, în cadrul proiectului SPAM

Miorița, de Costin Ioniţă

Simbol naţional, ca şi versul „munții noști aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă”, Mioriţa lui Costin Ioniţă devine, pentru SPAM, imaginea avuţiei într-o Românie bogato-săracă. Capul de aur al Mioriţei, descarnat, este reprezentarea bogăţiei-blestem, în opoziţie aflându-se corpul voluminos al oii cu lână bogată.

Contesa înjunghiată în spate, de Ileana Oancea

„Bibelourile au fost cândva lucrări artistice respectate, exectuate cu măiestrie și migală. În timp, prin reproducerea lor industrială și prin alegerea unor subiecte ce au devenit facile, acestea și-au pierdut valoarea artistică. Am ales să supradimensionez un bibelou recognoscibil, o contesă, și să-l integrez în spațiul public. Amprenta pesonală, pe copia acestui bibelou, este reprezentată de cuțitul pe care contesa îl are-n spate. O lovitură de grație dată artei decăzute și kitschului în general”, scrie Ileana Oancea pe site-ul ioanaciocan.com. 

„Fiecare vrea pe soclul lui”, de Andrei Ciobotaru 

„Oamenii, indiferent de calitățile naturale cu care au fost înzestrați, își doresc un statut special în societate. Fiecare vrea să fie recunoscut, respectat și apreciat de către ceilalți. Conceptul rulează în mod automat, în formula copy/paste, fiind transmis de la o generație la alta și preluat de-a gata, fără o analiza personală consistentă. Este o tendință general valabilă pentru comportamentul uman, dar ea a cunoscut o spectaculoasă afirmare în modernitate. Fie că e vorba de fotoliul de academician, fie că e vorba de un post de ministru sau de profesor universitar, fiecare își construiește de-a lungul carierei profesionale, sociale sau familiale propriul soclu, din vârful căruia poate privi lumea. Scaunul cu spătar înalt este simbolul acestui statut, iar, soclul, parcursul individual spre vârf. Este o metaforă a dorinței de afirmare, a unei scheme de comportament, a unui efort personal continuu în vederea obținerii de satisfacții”, a explicat Andrei Ciubotaru semnificația lucrării sale.

 „Qub”, Galeria A1

„Lucrarea Qub reprezintă un corp abstract ce cuprinde virtual reprezentarea statuară a doctorului Constantin Istrati. Noi îl readucem pe doctorul Istrati în locul lui firesc printr-un QR code și obținem astfel o apropiere virtuală cu privitor. Codul QR are rolul de a transfera lucrarea din spaţiul public real în spaţiul personal, virtual, al utilizatorului de smartphone”, explică creatorii lucrării de artă. 

„Soclul infinitului”, de Vlad Stoica şi Lea Razovszky  

„Ideea de soclu ca suport al artei publice este de mult depășită. Astfel, urmărind tema propusă de SPAM și anume copy/paste, propunem reinterpretarea soclului în sine ca obiect de artă”, explică Vlad Stoica și Lea Rasovszky semnificația proiectului lor.

Proiectul SPAM acceptă, în această perioadă, doar propuneri independente. „Noi sperăm să obținem fonduri și să lansăm cel de-al doilea apel la proiecte curând”, concluzionează artista Ioana Ciocan.

 

 

Cookies