ESENTIAL

Cine are interes să întârzie procesul de corupţie al lui Poteraş. Azi, un nou termen

Cererea de amânare a fost depusă la dosar de către Clubul Sportiv Rapid, parte civilă în proces, pe motiv că reprezentantul legal al instituţiei are probleme familiale şi nu a putut studia rapoartele de expertiză topografică depuse la dosar, la termenul anterior. 

„Având în vedere că este prima cerere de amânare formulată de Clubul Sportiv Rapid, instanţa va încuviinţa cererea”, a precizat preşedintele de şedinţă Carmen Alina Girigan, la termenul de joi desfăşurat la Judecătoria Sector 6. 

Astfel, de la primul termen de judecată din luna martie 2011 şi până în prezent, la fiecare din celelalte aproape 20 de termene s-a decis amânarea cauzei. 

Următorul termen a fost stabilit de instanţă în luna septembrie. 

Poteraş, acuzat că a restituit ilegal un teren vărului soţiei sale

Fostul edil al Sectorului 6, Cristian Constantin Poteraş, a fost trimis în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), într-un dosar legat de retrocedarea ilegală a şase terenuri, împreună cu alţi şase funcţionari publici din Primăria Sectorului 6. Imobilele, în suprafaţă totală de aproape 120.000 mp, ce au fost restituite în anul 2006, valorau la vremea respectivă 58,2 milioane euro.

Urmărirea penală a lui Cristian Poteraş a început în octombrie 2009, alături de Gheorghe Floricică – secretarul Primăriei Sectorului 6, funcţionarii publici (Dumitru Vultur, Daniel Moise şi Petre Boncea – membri ai subcomisiei de aplicare a legii fondului funciar), precum şi şefa Serviciului Cadastru Date Urbane şi Fond Funciar, Cristina Popescu şi Dorina Piftor, consilier în Primăria Sectorului 6.

Ofiţerii anticorupţie susţin că cei şapte inculpaţi, în frunte cu primarul Poteraş, au simulat „reconstituirea dreptului de proprietate în avantajul unui grup de persoane, una din acestea fiind vărul soţiei edilului, Lucian Viorel Grecu”.

Cum funcţiona suveica retrocedărilor

Procurorii arată, în rezoluţia de începere a urmăririi penale, că, în datele de 9 ianuarie 2006, 6 iunie 2006 şi 20 iulie 2006 „ignorându-şi atribuţiile conferite de lege, după o analiză superficială netemeinică, au propus validarea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate a lui Cezar Căpăţână, Şerban Alexandru Gheorghe Căpăţână, Anica Cristea, Gheorghe Nica, Steliana Rădulea, Elena Năforniţă şi Gheorghe Jianu”.

Persoanele care au primit, în realitate, aceste terenuri necuvenite sunt Fabian Schwartzenberg, Lucian Viorel Grecu,Valeriu Pandor şi Marian Jean Căpăţână, susţin procurorii care apreciază că, înainte să fie împroprietăriţi, cei care au solicitat terenurile şi-au vândut drepturile litigioase unui grup de interese, apropiat celor menţionaţi anterior. Mai mult decât atât, terenurile pentru care se solicitau retrocedările ar fi fost situate în afara Bucureştiului, în comuna Domneşti, însă au fost restituite în Capitală.

Ţeapă de 60 milioane euro dată statului

Astfel, ar fi fost cauzată o pagubă în valoare totală de 58.230.034 euro patrimoniului Municipiului Bucureşti, respectiv Clubului Sportiv Rapid, Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie ICECHIM şi Academiei Române – Institutul de Biologie, terenurile în cauză aparţinând, în mare parte, domeniului public ori domeniului privat al Municipiului Bucureşti şi persoanelor juridice anterior menţionate.

Vezi aici detalii legate de acuzaţiile ce le sunt aduse inculpaţilor din dosar


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button