Primul circ din București: fenomenalul Circ Sidoli, cu micuțul biciclist Samson și cu “Succi, postitorul fenomenal”, senzațiile Micului Paris

17 feb. 2022
425 Afișari
Primul circ din București: fenomenalul Circ Sidoli, cu micuțul biciclist Samson și cu “Succi, postitorul fenomenal”, senzațiile Micului Paris
Primul și fenomenalul circ din București: Circul Sidoli, cu micuțul biciclist Samson și cu “Succi, postitorul fenomenal”, senzațiile Micului Paris

Bâlci, talcioc, târg și carnaval au mai avut bucureștenii. Au jucat dintotdeauna ursul cu belciug în nas, dar circul profesionist, cu elefanți și lei, cu jonglerii și numere cu cai dresați, a ajuns la noi abia în anul 1864. Se întâmpla pe vremea când Bulevardul Regina Elisabeta din București se afla în devenire. Pe la 1874, Theodor Sidoli, un italian stabilit în Micul Paris, așeza primul circ din oraș pe maidanul Brezoianului, nu departe de Casa Slătineanu, unde se află acum Hotel Cișmigiu. Astăzi, la “Senzația Bucureștiului de altădată”, o rubrică dedicată celor mai faimoase întâmplări din orașul vechi, vine circul Sidoli, lumee, lumee.

Celebrul Succi, “postitorul fenomenal care promitea să nu mănânce nimic 30-40 de zile”. Dresorul de elefanți George Mateescu. Clovnii Toni Mărculescu, Tonino Milea și Cacianica. Micuțul Samson și ale sale numere de acrobații pe bicicletă. Serena și Medeea, vestite amazoance. Clotilda, dresoare de cai și călăreața făra asemănare, clovnii Fratellini și nu clubul Fratelli, ei erau vedetele Micului Paris.

 

 

micul, paris, nicolae, ionescu
Distracțiile de altădată. Foto Nicolae Ionescu, 1925, Micul Paris.
Primul și fenomenalul circ din București: Circul Sidoli, cu micuțul biciclist Samson și cu “Succi, postitorul fenomenal”, senzațiile Micului Paris
Acrobatul Samson de la Circul Sidoli, pe Calea Victoriei

Franzinni Sidoli arunca trei revolvere în sus, la o distanță mare, apoi le prindea și trăgea trei focuri deodată”

Cesare Sidoli, fiul cel mare al lui Theodor Sidoli, făcea pe jocheul și era neîntrecut în figurile grele și primejdioase. Franzinni Sidoli, al doilea fiu, jongler de forță, uimea lumea când ajungea la figura cu cele trei revolvere pe care le azvârlea în sus, la o distanță mare, le prindea pe toate în mâini și trăgea focurile deodată toate trei”, ne spune Casa Filipescu Cesianu.

circul, sidoli, micul, paris
Circul Sidoli, senzația Micului Paris.

Un negru, zidit ca un Adonis, sărea în arenă în picioare pe cal”

Sextil Pușcariu: “Cai dresați galopau sau se ridicau pe picioarele dindărăt, când bătrânul Sidoli, care purta un barbișon ca Napoleon III și mustăți lungi cu vârful ascuțit, pocnea din biciul lui lung. În pauze îi vizitam grajdurile ținute curat, ca paharul. Școală înaltă de călărie făcea fiica proprietarului, frumoasa Alma Sidoli, care ne plăcea mult când apărea în tricou trandafiriu și fustuliță de baletistă, sărind prin cercuri pe care era întinsă hârtie de mătase. Dintre cei doi frați Sidoli, cel mai mic, Francesco, era jongler călare, iar cel mai mare, Cesare, călărea în costum de jocheu, făcând cele mai extravagante figuri. Numai un negru, zidit ca un Adonis, îl întrecea, căci el sărea în arenă în picioare pe cal”, Sextil Pușcariu citat de Dr .Liana Ivan-Ghilia, Muzeul Municipiului București.

circul, sidoli, micul, paris
„Cai dresați galopau sau se ridicau pe picioarele dindărăt, când bătrânul Sidoli, care purta un barbișon ca Napoleon III și mustăți lungi cu vârful ascuțit, pocnea din biciul lui lung”.
Oare Circul Sidoli a ars din cauza furtunei ce sufla în acel moment peste oraș? Nu, căci în acea seară nu adia nici cel mai mic vânt”

Theodor Sidoli a înfIințat primul circ profesionist din București, undeva în jurul anului 1864. Reprezentațiile erau renumite pentru dresurile cu cai, lei și elefanți. Numai că Bucureștiul a luat foc. în ianuarie 1882, iar de circ s-a ales scrumul.

În mai puțin de opt zile, orașul Bucurescilor este bântuit de focuri, și chiar de focuri mari. Toate clădirile atacate de acest flagel au fost distruse cu desăvârșire. Circul Sidoli, situat pe malul Dâmboviței, a fost prefăcut într-un morman de cenușe, din ‘otelul cel mare de pe Bulevardul Elisabeta n-au rămas decât cele patru ziduri principale, iar baracele care înconjoară Biserica Albă nu presenta vederilor trecătorilor decât o masă informă pentru care nu putem găsi o denumire. Oare Circul Sidoli a ars din cauza furtunei ce sufla în acel moment peste oraș? Nu, căci în acea seară nu adia nici cel mai mic vânt. Atmosfera era cu totul liniștită”, Revista Epoca, ianuarie 1882.

micul, paris, nicolae, ionescu
Marea paradă de la Târgul Mosilor, cu Micuțul Samson, maestru de ceremonii. Foto Nicolae Ionescu, 1927.

Doamna Dr. Cezara Mucenic, istoric de artă, scrie în prezent o carte despre Bulevardul Regina Elisabeta. Despre Arhiva Cezara Mucenic, o bază de date impresionantă care conține autorizații de construcții din Micul Paris, am scris aici. Iată ce spune Dr. Cezara Mucenic despre Circul Sidoli, un subiect pe care domnia-sa l-a documentat în Arhivele Bucureștiului.

Noi nu am mai avut un stat funcțional, nu există stat după anul 1990 și nu există Primărie după 1990”

B365.ro: Acum se demolează mai mult ca pe vremea lui Ceaușescu. Un raport la Ordinului Arhitecților spune că în București, numai în anul 2021, s-a demolat mai mult decât în ultimii 30 de ani. Cum se construia și cum se demola altădată? Ce știți despre Circul Sidoli?

Istoric de artă, dr. Cezara Mucenic: “Da, se demolează pentru că noi nu am mai avut un stat funcțional, nu a existat stat după 1990 și nu a existat Primărie după 1990. Să vă dau un exemplu. În anul 1870, s-a tăiat Bulevardul  Regina Elisabeta. Primul Bulevard din București a fost cel al Academiei, cel chiar din fața Universității, care continua cu Bulevardul Elisabeta. Fiind încă multe terenuri neocupate, că a durat până când oamenii au cumpărat și au construit, acolo s-a așezat un Circ. În anul 1882 a luat foc, sigur că fiind un circ avea multe materiale inflamabile, lemn, pânză. Era un circ cu cai care avea și o mică menajerie alături. A luat foc și a ars, au ars și toți caiii, a fost un dezastru, scrie despre aceasta chiar și Regele Carol I în “Jurnalul” său, scrie și Bacalbașa despre această drama care-a tulburat orașul”.

circul, sidoli
Circul Sidoli, foto credit Delcampe.
Circul Sidoli a fost refăcut după reguli clare de construcție, ”totul trebuia să fie îmbrăcat în tablă”

Istoric de artă, dr. Cezara Mucenic: “În anul 1893, la un an după incendiu, un circ italian, Sidoli, cere autorizație de la Primărie, ca să își pună un circ tot în zona aceasta a Bulevardului Elisabeta. Și în bilet, în autorizația de construcție, spune cum o să-l construiască. Avea pereți de tablă, cu stâlpi de lemn solizi și acoperiș de pânză. Se discută la Primărie și i se acceptă o autorizație valabilă numai patru luni, i se dă un termen scurt. Totul trebuia să fie îmbrăcat în tablă, pe jos să fie pământ, să nu existe nicio bucată de lemn expusă. Înainte de prima reprezentație, se precizează că o să vină Arhitectul Șef care va verifica soliditatea gradenelor și respectarea acestor norme care au fost puse în autorizația de construcție. Iar dacă ceva va fi încălcat, imediat circul se desființează fără posibilitatea de a merge în justiție, fără nimic”.

circul, sidoli, micul, paris
Circul Sidoli din Micul Paris a fost dărâmat in anul 1932.
clovni, circul, sidoli
Clovnii de la Circul Sidoli.
Sidoli a construit un nou circ pe strada Poliției, devenită a Miliției; a funcționat până în anii ’30

Istoric de artă, dr. Cezara Mucenic: “Este clar că Sidoli a făcut tot ceea ce trebuie, încât, pe urmă, s-a simțit foarte bine în București și și-a construit un circ permanent pe fosta Stradă a Poliției. care pe urmă s-a numit a Miliției, acolo l-am găsit pe hărțile orașului. Deci, dacă li s-a cerut ceva absolut clar și corect, întrucât el vroia să funcționeze, a respectat tot ce i s-a cerut. Asta însemna Primăria. Sidoli spune în câte țări a fost, că a fost în Italia, Ungaria, Serbia. Apoi, toată documentația trecea prin Consiliul Comunal, iar Consiliul Comunal ținea cont de opinia specialiștilor din Serviciul Tehnic. Ei explicau de ce trebuie îndreptată o stradă și făcută alinierea ei, de ce trebuie să taie prin atâtea parcele, sau să dărâme clădiri, toate ca să înființeze Bulevardul Regina Elisabeta despre care  acum scriu o carte. Scriu despre case, despre oameni acolo unde știu, dar mai ales vreau să scriu despre activitatea Serviciului Tehnic al Primarului, despre ce făcea Primarul General, despre cum greșeau, acolo unde greșeau, sau despre cum făceau bine. Acestea toate împreună însă, ca să se vadă că era un TOT, un tot care a devenit București, Micul Paris”.

“Senzația Bucureștiului de altădată” este o rubrică dedicată întâmplărilor de senzație din orașul vechi, de prin carte adunate și pe Internet redate. Ce am mai compus, mai jos:

Cookies