Zona Gării de Nord – modificată radical, Zona Matache – regenerată urban. FOTO

de:
18 sept. 2012
10 afișări
Zona Gării de Nord - modificată radical, Zona Matache - regenerată urban. FOTO

Proiectul municipalităţii de construcţie a Bulevardului Uranus, care a dus la demolarea unor monumente istorice şi care ameninţă încă existenţa Halei Matache, a generat numeroase proteste, procese în instanţă şi critici. Un grup de peste 30 de arhitecţi, urbanişti, ingineri şi critici de artă, a contraatacat  însă proiectul Primăriei Capitalei cu un plan de regenerare a cartierului Berzei-Buzeşti şi a împrejurimilor Halei Matache Măcelaru.

Au fost realizate studii de analiză urbană, identificate soluţii, iar toate au fost reunite într-o carte intitulată „Cui i-e frică de cartierul Matache? Principii de regenerare urbană pentru zona Matache – Gara de Nord din Bucureşti „. Astfel, dacă Primăria Capitalei a regândit zona pentru şoferi, Arhitecţii Voluntari au reorganizat-o pentru pietoni. 

Primul bulevard pietonal din Capitală – Promenada Gării

O primă soluţie pentru regenerarea urbană a zonei este organizarea unui concurs de soluţii, cred autorii proiectului. „Rolul concursului este de a căuta soluțiile cele mai bune pentru regenerarea și dezvoltarea durabilă a cartierului.  Nodul cu cinci brațe de la intersecția bulevardului Gării cu străzile Cameliei, Atelierului, Baldovin Pârcălabu are o importanță covârșitoare în evoluția cartierului. Modul în care este tratat și se va dezvolta va determina și soarta cartierului. Concursul de soluție trebuie să includă acest punct și să permită participanților o viziune liberă asupra modului de rezolvare a nucleului”, se precizează în proiectul de regenerare urbană a zonei Matache-Gara de Nord. 

„Cum ar fi dacă: Hala Matache Măcelaru ar fi renovată şi redeschisă pentru măcelarii. Ar avea un punct de informaţii şi comunicare cu cartierul. Piaţa ar fi mai mare, cu zonă centrală de tarabe, iar pe margini ar fi magazine pe două niveluri. Ar fi intrari din toate părţile şi un parcaj subteran. Ar fi magazine de alimente, dar şi cafenele şi restaurant. Peste piaţă ar fi un acoperiş modern, cu panouri fotovoltaice care generează energie curată. (…) înspre Gară magazinele s-ar schimba, s-ar mări…(…). Ar veni lume din tot oraşul, dar şi călători abia sosiţi cu trenul. În apropiere s-ar construi noua Filarmonică din Bucureşti. Ar fi concerte şi festivaluri, ar veni multă lume, turişti”, se întreabă Arhitecţii Voluntari. 

Citiți și Surpriză în cazul Halei Matache: Monumentul va fi mutat pentru a face loc Bd. Uranus, spun ONG-urile

Zona Gării de Nord este strâns legată de cea a Halei Matache şi ocupă un loc important în proiectul de regenerare a zonei. De altfel, arhitecţii propun legarea celor două zone şi a centrului oraşului printr-un bulevard pietonal. Promenada Gării, după cum a fost acesta denumit, va avea totuşi o bandă pentru transportul în comun şi piste de biciclete.

„De-a lungul bulevardului s-au identificat trei zone cu caractere diferite: zona Parcului Gării, zona Ministerului Transporturilor şi zona Pieţei Matache. Pentru unificarea traseului cu o pronunţată vocaţie comercială, pentru o imagine urbană mai plăcută şi pentru atractivitate mai mare pentru pietoni, frontul de blocuri de pe latura de nord-est se completează, la parter, cu un portic cu lăţimea de 5 m, care să permită extinderea magazinelor cu circa 2 m şi cu o zonă de trecere liberă de 3 m. Apartamentele de la etajul 1 vor beneficia de o terasă verde proprie. Parcul Gării este repus în valoare şi introdus în conştiinţa urbană prin amenajări noi”, propun Arhitecţii Voluntari.

Piaţa Gării de Nord, reamenajată 

De asemenea, pentru regenerarea zonei, se propune amenajarea Pieţei Gării de Nord prin restructurarea traficului auto. Astfel, zona din faţa Gării de Nord va fi transformată într-o piaţetă pietonală, iar sub aceasta se va amenaja într-o fază ulterioară o parcare multietajată (circa 248 locuri/ nivel) cu legătură directă cu clădirea Gării. Noua Piaţă a Gării de Nord va avea funcţiuni comerciale şi de servicii, un punct info turistic, o zonă de taxiuri, plantaţii, locuri de parcat biciclete şi scutere, locuri de odihnă.

„Cum ar fi dacă: Aş veni pentru prima dată în Bucureşti. Din Gară aş ieşi într-o piaţă largă pietonală, într-un colţ ar fi multe taxiuri, ar fi terase şi restaurante, chioşcuri de flori, ar fi plin de lume, copaci şi locuri de stat. Aş putea traversa strada şi aş merge liniştit pe bulevardul pietonal, pe lângă un parc frumos şi vesel. (…) într-un sfert de oră aş ajunge în Piaţa Matache”, se mai menţionează în proiect. 

Printre autorii principiilor de regenerare  urbană reunite în cartea citată se numără şi preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţăgănaş, arhitectul-ef al regiunii Bruxeless, Oliver Bastin, urbanistul Gruia Bădescu, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, Nicuşor Dan, criticul de artă Mirela Duculescu sau sociologul Vintilă Mihăilescu.

Cookies