Acum, că unii dintre noi răsuflă uşuraţi că s-a terminat cu triada răului (Dragobete – 1 martie – 8 martie), dar şi cu pericolul preşedintelui Baie de Gheaţă (nu s-a terminat, e o victorie de etapă care nici măcar nu ştiu dacă e neapărat o victorie) propun să ne întoarcem cu toţii la ale noastre, ale fiecăruia dintre noi.
Și cel mai important, aș zice, este că ÎN SFÂRȘIT vine primăvara. E soare, e frumos, e ceva întârziere față de alți ani, pentru că de obicei la jumătatea lui martie erau deja magnoliile înflorite. Dar mai bine mai târziu decât niciodată.
Deci, Primăvara în București în 5 proverbe care oglindesc perfect orașul
Dacă tot am ajuns la proverbe, că tot suntem suveraniști şi geto-daci, m-am gândit la o reinterpretare (şi reinterpretarea îmi place mult, mai ales în bucătăria restaurantelor. La unele ies chestii spectaculoase, la altele ceva greu de definit şi explicat, dar imaginaţie e clar că avem)
- „După ploaie, iese soarele” – și rămân bălțile. În București, primăvara aduce nu doar soare și magnolii, ci și ploile care transformă fiecare intersecție într-o colecție de lacuri temporare. O simplă plimbare prin oraș devine un test de agilitate, unde trebuie să sari printre bălți, să calculezi unghiurile de evitare a stropilor de la mașini și să speri că ai ales corect traseul. Pentru cei neatenți, inevitabil vine momentul când un autobuz sau un SUV trece în viteză printr-o baltă strategic amplasată, transformându-i în participanți involuntari la un duș de primăvară.
- „Nu aduce anul ce aduce ceasul” – sau explozia magnoliilor. Dacă există un fenomen cu adevărat spectaculos în București primăvara, acela este înflorirea magnoliilor. Într-o zi, orașul pare tern, cenușiu, încă prins între anotimpuri. Apoi, dintr-o dată, străzile din Cotroceni, Kiseleff și Dorobanți se transformă în galerii de artă botanică, iar fiecare colț de cartier devine fundal perfect pentru o fotografie de sezon. În doar câteva zile, Instagram-ul bucureștean se umple de imagini cu magnolii, fiecare poză însoțită de descrieri poetice. Dacă cineva nu postează o poză cu o magnolie în această perioadă, chiar a trecut prin primăvară?
- „Fă-ți iarna car și vara sanie” – sau cum să te îmbraci în aprilie. Dacă există o lecție pe care bucureștenii o învață în fiecare primăvară, este că vremea e complet imprevizibilă. Dimineața îți trebuie geacă, la prânz ajungi să regreți că nu ai ieșit în tricou, iar seara, dacă ai fost prea optimist, tremuri ca în mijlocul iernii. Pe străzi poți vedea orice combinație vestimentară – de la oameni în paltoane groase la cei în pantaloni scurți și sandale, fiecare încercând să ghicească ce anotimp va domina în următoarea oră.
- „A împușca doi iepuri dintr-un foc” – sau cum să combini utilul cu plăcutul. Primăvara în București este și sezonul perfect pentru multitasking în aer liber. Un alergător din Herăstrău nu face doar sport, ci și admiră magnoliile și lacul revigorat de soarele primăvăratic. O întâlnire de afaceri se mută brusc de la un birou auster la o terasă însorită, unde cafeaua și strategia merg mână în mână. Chiar și traficul infernal capătă o nuanță mai suportabilă atunci când geamurile mașinii sunt coborâte, iar muzica bună face timpul petrecut în coloană mai puțin frustrant. În Bucureștiul primăvăratic, orice activitate poate avea un dublu beneficiu, dacă știi să o combini cu momentul potrivit.
- „Pentru unii mumă, pentru alții ciumă” – sau dilema alergicilor. Dacă pentru majoritatea bucureștenilor primăvara este un motiv de bucurie, pentru cei care suferă de alergii sezonale, ea devine un adevărat coșmar. În timp ce unii se bucură de explozia de flori și aerul curat, alții se luptă cu ochi roșii, strănuturi continue și o nevoie disperată de antihistaminice. Parcurile pline de polen devin teritorii interzise, iar fiecare adiere de vânt aduce un nou val de suferință. Astfel, în timp ce unii fac ședințe foto sub cireșii japonezi, alții se ascund în spatele ochelarilor de soare, sperând să supraviețuiască acestui sezon neprietenos.
Acestea fiind spuse și aduse în contemporanul geto-dac, vă doresc zile cu soare şi ne revedem săptămâna viitoare (ce rimă frumoasă, nu?)
Tot Maria, mai jos: