Primarul Ciucu revine imperativ: Insolvența STB e o urgență, dezastrul financiar din transportul public poate târî Bucureștiul în faliment | UPDATE

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a susținut azi o conferință de presă la finalul căreia transmis imperativ coducerii STB ca mâine, la prima oră, să ceară insolvența Societății de Transport Bucureștii.

A făcut asta după ce a pus la dispoziție o prezentare menită să ilustreze dezastrul financiar  al STB și marile probleme de la TPBI.

UPDATE ora 17:45 Primarul general a transmis noi declarații pe acest subiect. El susține că nu-și dorește insolvența STB, ci doar încearcă să salveze compania din dezastrul financiar.

Ciucu a spus că a cerut managementului și sindicatelor să ageeeze un plan de măsuri încă din luna februarie, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Cum nu mai avem banii să plătim miliardele acumulate ca datorii și sutele de milioane drept penalități la aceste datorii, este doar normal să ies public și să cer însănătoșirea STB, printr-un plan de restructurare validat de un judecător sindic ca urmare a insolvenței.

Nu eu am dus compania în această situație! Eu încerc să o salvez. Sa nu ni se poprească conturile și să putem plăti salariile, să nu ni se ia banii din cont de creditori. Unii au cerut deja, în mai multe rânduri, proprirea conturilor.
Fac doar ceea ce este corect pentru a nu duce întregul oraș în incapapacitate de plată și sunt primul și singurul care vorbește deschis despre această situație.

Pentru că nu am nicio miză personală, vreau doar să salvăm și să îmbunătățim transportul public din București!, a spus edilul Capitalei.

Ciucu: De fapt, STB e în insolvență nedeclarată de peste 5 ani

Cu puțin timp în urmă, primarul Ciucu a revenit asupra aceleiași probleme (și solicitări către STB), de data asta printr-o postare pe Facebook, unde scrie:

Din punctul meu de vedere, STB este în insovență nedeclarată din anul 2020, de atunci când nu au mai plătit contribuțiile oamenilor la ANAF. De atunci, tot târăie datorii și penalități mai mari de un miliard de lei, an de an. Anul trecut, în 2025, acestea au ajuns la 1,75 miliarde de lei! Absurd, enorm. Între timp penalitățile la datorii au crescut și am ajuns să avem doar penalități de peste 400 de milioane de lei.

Primarul general reia cele trei cauze  pe care le-a identificat și ar fi dus la dezastrul financiar al STB:

1. Neplata contribuțiilor angajaților către ANAF – aici fiind vorba de peste un miliard de lei, spune Ciucu

Ciucu spune că „realitatea financiară de la STB indică un faliment nedeclarat, compania a fost ținută în viață artificial!”

Nu este un accident, ci rezultatul unui cumul de alegeri deliberate din trecut, care au sacrificat compania lăsând-o într-un faliment nedeclarat. Datoria totală a STB era 1,72 miliarde de lei în anul 2025.

De unde provin aceste datorii:

• 1,49 miliarde lei doar către ANAF, „din cauza unei decizii a conducerii din anii 2019-2020 de a reține și a nu vira către stat TVA-ul și contribuțiile salariale, adică impozitul pe venit, CAS și CASS” Primarul declară că, din această sumă datorată ANAF, peste 400 milioane de lei sunt doar penalități.

Primarul general mai declară că STB „a fost victima unor decizii iresponsabile din trecut. Un alt exemplu grav fiind litigiul comercial cu VFU Pașcani:

Pentru o procedură de achiziție derulată iresponsabil fără acoperire bugetară, instanța a decis că STB trebuie să plătească astăzi penalități de 0,5% pe zi. Pentru un contract inițial de 305 milioane lei, s-a ajuns la peste 1 miliard de lei datorați exclusiv din penalități.

Problema cu tramvaiele de la Pașcani

Despre cazul VFU Pașcani, Ciucu amintește că valoarea inițială a contractului este de 305,3 milioane lei, iar penalitățile estimate total 1.020,3 milioane lei – de peste 3 ori valoarea contractului.

Penalitățile provin din două dosare, cu rate diferite:

• 0,1%/zi, aplicat pe trei subperioade (22.11.2023–04.12.2024), din care perioada 12.12.2023–12.03.2024 e deja sumă definitivă prin decizie a instanței (27,5 mil lei EXECUTORII)
• 0,5%/zi, aplicat pe perioada mult mai lungă 05.12.2024–20.07.2026 (593 zile), care generează singură 905,2 milioane lei — practic 89% din total (NEEXCUTORII AZI, dar cu potenția executoriu)

2. „Impostura, politizarea și neîndeplinirea funcției pentru care a fost înființată ADI TPBI”, altă cauză a dezastrului

Primarul general spune că ADI TPBI a devenit Autoritate Publică Tutelară, măsură prin careSTB a fost scos de sub controlul Primăriei Capitalei.

ADI TPBI decide “pe unde se învârte roata” și decide cat costă “pe unde se învârte roata” în baza contractului de delegare către STB și în urma raportelor de audit. Roata se învârte foarte mult în Ilfov.    Raportele de audit ale STB sunt vădit trucate: au inclus în toți acești ani multe costuri CARE NU AU LEGATURĂ cu învârtitul roții (multe contracte si costuri facute fără logică economică de către STB).

Ciucu acuză TPBI că a luat decizii pe baza comenzilor politice venite de la Consiliul Județean Ilfov și de la primarii din Ilfov „și nu pe baza unor studii și a datelor de trafic”. 

Costul transportului din Ilfov este de cca. 230 mil de lei pe an! Asta pentru că este suportat 90% de bucureșteni și 10% de către ilfoveni. Nu a existat nicio preocupare la nivelul ADI TPBI pentru eficientizare a traseelor, eliminarea dublajelor etc. Avem pe acelasi tronson tramvai, autobuz si metrou.

3. Altă cauză invocată de Ciucu: Management defectuos (din cauza politizării) neorientat spre eficiență la nivelul STB. Frica de sindicate.

La această a treia cauză, Ciprian Ciucu subliniază:

• Decizii manageriale catastrofale, acum e cazul tramvaielor de la  VFU PAȘCANI;
• Contracte care nu au legătură cu obiectul serviciului de transport în comun;
• Lipsa preocupării pentru eficientizare, digitalizare, scăderea personalul suport (ații decât vatmanii și șoferii), „angajări fără număr” la recomandarea partidelor politice și a sindicatului.
• Lipsa controlul la nivel de baze auto depouri.

Ciucu: Transportul public din București nu e suportabil bugetar

primarul general mai spune că marile probleme financiare ale STB și ADI TPBI „riscă să ducă întregul oraș în faliment!”

La nivel european, STB este la coada clasamentului privind eficiența. Tarifele plătite de călători acoperă doar 17-19% din costuri. Restul de 83% din costuri se acoperă cu finanțare netarifară. Spre comparație, Varșovia acoperă 30% din tarife, iar Parisul 37%. La nivel național STB operează cel mai ineficient serviciu de transport public. Costul mediu ponderat pe km în București este de 16,69 lei, mult peste alte orașe care au flote mixte.

Ciucu spune că, la București, costurile cu transportul public sunt cu aproximativ 25%-27% mai mari față de Cluj-Napoca:

Fiecare kilometru parcurs de un tramvai în București ne costă 27,40 lei, faţă de 19,5 lei Cluj-Napoca, 19,65 Oradea sau 20,87 lei Craiova. 

Primarul general trage concluzia că „pomparea atâtor miliarde, an de an, din bugetul PMB, adică din banii bucureștenilor, nu poate fi o soluție de viitor” și că insolvența STB e singura soluție:

Bulgărele de zăpada devenit prea mare și s-a transformat în bugăre de gheață: serviciul de transport NU mai este suportabil bugetar. Consiliul General, Consiliul de Administrație, Consiliul Director și Mangementul STB trebuie să ia decizia corectă acum. Managementul STB a ignorat solicitările de corecție ale Primăriei demonstrează limitele controlului administrativ clasic.

Cum crede primarul Ciucu că insolvența va salva STB

În final, primarul general face o listă de beneficii ale insolvenței STB, iar lista sa arată astfel:

• Prin insolvență, controlul este preluat de un administrator judiciar sub stricta supraveghere a judecătorului sindic. Insolvența este singurul mecanism legal rămas pentru asanarea financiară și operațională a acestei companii.
• Insolvența este singura modalitate prin care putem proteja STB de acumularea oricăror penalități suplimentare la datoriile neplătite. Insolvența va proteja STB de penalitățile uriașe către ANAF.
• Insolvența va proteja STB de orice poprire a conturilor și blocare a serviciului de transport public.
• Insolvența este singurul instrument prin care STB poate scăpa de plata integrală a restanțelor. Odată ce judecătorul aprobă Planul de Reorganizare, o proporție semnificativă din aceste datorii poate fi pur și simplu ștearsă definitiv, salvând sute de milioane de lei din banii bucureștenilor.
• Insolvența va da posibilitatea unui administrator judiciar să denunțe unilateral contractele comerciale păguboase pentru STB și tot administratorul judiciar va întocmi un plan de reorganizare care să aducă în limitele decenței cheltuielile STB.
• Prin insolvență, fluxul de numerar acordat de Primăria Capitalei prin subvenție va merge strict și garantat către operarea serviciului de transport (motorină, salarii curente, piese) și nu va mai fi oprit automat din conturi pentru a stinge datorii istorice sau penalități comerciale.
• INSOLVENȚA va proteja salariile ale șoferilor, vatmanilor și muncitorilor.

Primarul, care îi însoțește pledoaria pentru insolvența STB de grafice cu situația financiară, mai spune că tot ceea ce face la acest capitol al transportului public din București  e menit „să salveze STB”, nicidecum să distrugă societatea.

Sursa foto colaj: Dreamstime