Primăria Sectorului 1 sprijină construirea unui muzeu al victimelor comunismului din România

24 feb. 2021
83 Afișari
Primăria Sectorului 1 sprijină construirea unui muzeu al victimelor comunismului din România

Primăria Sectorului 1 sprijină construirea unui muzeu al victimelor comunismului din România, anunță Clotilde Armand, în urma unei întâlniri cu preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici.

Un muzeu al victimelor comunismului din România. Proiectul va fi sprijinit de administrația locală din Sectorul 1 care, spune edilul Clotilde Armand, este pe deplin recunoscătoare celor care s-au jertfit sau au avut de suferit pentru că au luptat pentru libertate în timpul regimului comunist din România.

Aceasta a fost concluzia întâlnirii pe care primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a avut-o marți, 23 februarie 2021, cu Octavian Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici.

”Administrația locală va sprijini construirea unui muzeu al victimelor comunismului în memoria celor care au fost deportați, au fost închiși în închisori pentru opiniile lor politice, obligați la muncă silnică sau au decedat în temnițele regimului comunist. Regimul comunist a fost una dintre cele mai negre perioade din istoria României și a Europei de Est. În timpul acestui regim, elita politică și intelectuală dintre cele două Războaie Mondiale, precum și oameni simpli care aveau alte opinii politice sau care și-au apărat proprietățile au fost închiși în condiții extrem de grele în temnițele comuniste, unii dintre ei găsindu-și aici sfârșitul. Din respect pentru memoria tuturor celor care au avut de suferit și în semn de recunoștință pentru curajul de care au dat dovadă, comunitatea Sectorului 1 va sprijini construirea unui muzeu al victimelor comunismului din România”, a declarat primarul Clotilde Armand.

Octavian Bjoza a fost în perioada comunistă deportat în 14 locuri din țară și obligat la muncă silnică. A fost arestat în închisorile Codlea, Gherla, Jilava, Văcăreşti şi Brăila şi în lagărele de muncă de la Stoieneşti, Periprava şi Grinduş. Apoi a fost deportat în Deltă. A fost primul braşovean care a pătruns în sediul Securităţii Statului din Braşov la Revoluția din decembrie 1989. Chiar dacă a luptat pentru libertate, nu a cerut niciodată certificat de revoluţionar.

Cookies