Primăria Sectorului 1 și Romprest, o ceartă despre deszăpezire și ridicarea gunoaielor, din 2008 până azi

Puține contracte de servicii publice din România au generat atâtea conflicte, procese, blocaje administrative și crize politice precum cel de salubrizare încheiat între Primăria Sectorului 1 și compania Romprest Service SA. Semnat în urmă cu aproape două decenii, contractul a supraviețuit mai multor administrații, a fost modificat, contestat și apărat în instanță, iar în final a devenit cunoscut în spațiul public strict pentru scandaluri. Dacă acum câțiva ani în centrul scandalului dintre administrație și compania prestatoare de servicii mărul discordiei era colectarea gunoaielor, în prezent problema este dată de deszăpeziri.

Contractul semnat între Primăria Sectorului 1 și Romprest Service SA este, posibil, unul dintre cele mai mediatizate și dezbătute contracte publice din ultimele două decenii din București. Cu episoade dese de tensiuni, ce au culminat cu momente nefericite, precum criza colectării deșeurilor din urmă cu câțiva ani, situația a fost constant una de nemulțumire venită din ambele părți.

Acordul dintre Primăria Sectorului 1 și Romprest. 2008, începutul unui contract „beton”

Contractul de delegare a serviciului public de salubrizare a fost semnat în 2008, în mandatul primarului Andrei Chiliman, pentru o perioadă de 25 de ani. La momentul respectiv, durata extrem de mare a acordului a trecut aproape neobservată în spațiul public, deși Sectorul 1 devenea practic captiv unui singur operator până după anul 2030.

Contractul prevedea nu doar colectarea deșeurilor menajere, ci și măturatul stradal, deszăpezirea, întreținerea curățeniei domeniului public și alte servicii conexe, toate contra unor tarife care urmau să fie ajustate periodic.

Primele semne de întrebare: Consiliul Concurenței

La doar un an după semnare, Consiliul Concurenței atrăgea atenția asupra duratei contractului, considerată nejustificat de mare în raport cu investițiile asumate de operator. Instituția recomanda anularea procedurii și reluarea licitației, subliniind că un astfel de contract limitează concurența și blochează piața pe termen lung.

Primăria Sectorului 1 a ales însă calea instanței, contestând decizia Consiliului. Litigiul a ajuns până la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar între timp, contractul a continuat să producă efecte.

Actul Adițional nr. 6 din 2012 și „scurtarea” contractului

Sub presiunea publică și instituțională, în 2012 a fost semnat Actul Adițional nr. 6, care modifica durata inițială. Astfel, contractul era redus cu 3 ani și putea fi redus suplimentar cu 4 ani dacă anumite investiții nu erau realizate. Mai mult, se introducea ideea unui audit la 15 ani de la semnare.

În interpretarea autorităților locale și a instanțelor, acest act adițional fixează data de încetare a contractului la 30 iunie 2026. Romprest a susținut ulterior că actul nu produce efecte juridice depline, însă administrațiile locale au considerat reducerea ca fiind validă.

Mandatul Clotilde Armand și explozia conflictului

Odată cu venirea Clotildei Armand la conducerea Primăriei Sectorului 1, contractul cu Romprest a intrat într-o fază de conflict deschis. Armand a acuzat public compania d tarife nejustificat de mari, facturi umflate și servicii prestate sub nivelul contractual.

Primăria a început să refuze plata unor facturi, invocând neconcordanțe între ceea ce se factura și ceea ce se executa efectiv pe teren. Răspunsul Romprest a fost dur: în mai multe rânduri, compania a redus sau suspendat colectarea deșeurilor, invocând lipsa plăților.

Imaginile cu munți de gunoi din Sectorul 1 au devenit virale pe internet, iar conflictul s-a mutat din birouri în stradă, afectând direct locuitorii.

Procese, penalități și executări silite

Administrația Armand a încercat rezilierea contractului în instanță, însă fără succes. În schimb, Romprest a obținut hotărâri favorabile pentru plata datoriilor restante, penalități și dobânzi, ceea ce a dus la acumularea unor sume de ordinul zecilor și chiar sutelor de milioane de lei în sarcina Primăriei.

Contractul, gândit inițial ca un instrument de stabilitate, devenise o capcană juridică: greu de rupt, extrem de costisitor și cu efecte politice majore.

Deszăpezirea, un nou front de luptă între Romprest și PS1

Un capitol aparte l-a reprezentat deszăpezirea, serviciu inclus în contract. În mai multe ierni, Primăria a acuzat Romprest că:

• nu a scos suficiente utilaje pe teren;
• nu a respectat timpii de intervenție;
• a facturat „taxe de așteptare” pentru utilaje nefolosite.

Au fost aplicate penalizări record, de ordinul milioanelor de lei pe zi, iar conflictul s-a amplificat. Deszăpezirea a devenit nu doar o problemă administrativă, ci și un instrument de presiune reciprocă.

George Tuță și decizia de încheiere a contractului

După alegerile locale din 2024, George Tuță a preluat mandatul de primar al Sectorului 1. Spre deosebire de predecesoarea sa, Tuță a evitat confruntările spectaculoase, dar a mers pe o direcție fermă: contractul nu va fi prelungit.

În februarie 2026, Consiliul Local Sector 1 i-a acordat mandat oficial pentru a notifica Romprest că acordul încetează la 30 iunie 2026. Decizia a fost votată cu o majoritate clară și marchează, cel puțin administrativ, sfârșitul celui mai controversat contract de salubrizare din București.

Romprest a reacționat dur, avertizând asupra unui prejudiciu estimat la peste 1,1 miliarde de lei și susținând că încetarea contractului este prematură și abuzivă.

Ce urmează după Romprest?

Primăria Sectorului 1 are obligația legală de a asigura continuitatea serviciilor publice. Variantele discutate public includ: organizarea unei noi licitații, înființarea unei companii municipale de salubrizare și contracte temporare de tranziție.