Primăria Sectorului 1: Nu vom autoriza construirea de blocuri în Parcul Bordei

Începând cu luna decembrie 2013, omul de afaceri Costică Constanda a solicitat Primăriei Sectorului 1 două certificate de urbanism pentru ridicarea unor construcții în Parcul Bordei. Omul de afaceri mai deține în Parcul Bordei două terenuri și invocă în solicitarea sa prevederile Planului Urbanistic Zonal, aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 269/2007, care îi permitea să construiască blocuri cu regim de înălțime P+11 etaje, se arată într-un comunicat al Primăriei Sectorului 1 remis B365.ro.

Primăria Sectorului 1 s-a opus eliberării certificatelor de urbanism, în forma solicitată de Costică Constanda, invocând prevederile Planului Urbanistic General (PUG), aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 269/2000, valabil și în prezent. Potrivit PUG-ului, cele două terenuri deținute de Costică Constanda în Parcul Bordei fac parte din zona V4 (spații verzi), ceea ce înseamnă că parcelele respective sunt neconstruibile. Din acest motiv, orice demers pentru a construi în Parcul Bordei este în afara legii.

„Primăria Sectorului 1 este cea care a inițiat, în anul 2006, acțiunea de apărare a Parcului Bordei. Doresc să asigur comunitatea Sectorului 1 că administrația locală va apăra, și în acest caz, interesul public și nu va permite construirea de blocuri pe spațiul verde. Parcul Bordei este și trebuie să rămână al bucureștenilor!„, a declarat Alexandru Moldoveanu, Secretarul Sectorului 1 al Municipiului București.

În plus, potrivit prevederilor Legii nr. 70/2013, „schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora. Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. 1 sunt lovite de nulitate absolută„.

Decizie ICCJ: terenurile din Parcul Bordei trebuie expropriate

Totodată, conform Legii nr. 170/2008 cele două terenuri din Parcul Bordei au fost declarate de utilitate publică, iar Ministerul Mediului și Pădurilor a fost desemnat să efectueze procedurile de expropriere. Întrucât ministerul de resort a tergiversat efectuarea exproprierii, Consiliul Local Sector 1 a dat în judecată ministerul. În anul 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis acțiunea administrației locale a Sectorului 1 și a obligat Ministerul Mediului și Guvernul României să îndeplinească procedurile de expropriere. Menționăm că, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 170/2008, Planul Urbanistic Zonal din 2007, care dădea dreptul de construire în Parcul Bordei, și-a încetat valabilitatea.

Constanda contestă fără temei certificatele de urbanism

La rândul său, Costică Constanda a notificat Primăria Sectorului 1, în data de 7 septembrie 2015, solicitând eliberarea unor noi certificate de urbanism pentru terenurile din Parcul Bordei. Omul de afaceri invocă prevederile Legii nr. 229/2013, potrivit căreia, dacă au trecut mai mult de doi ani de la declararea utilității publice a terenurilor și acest lucru nu s-a materializat, se repun în drept documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism aflate în vigoare la data declarării utilității publice, respectiv PUZ 2007, care îi dădea dreptul de construire.
Însă, potrivit deciziei Înaltei Curți, prevederile Legii nr. 229/2013 nu se aplică în acest caz. Această instituție a reținut că declararea de utilitate publică realizată prin Legea nr. 170/2008 nu face obiectul Legii nr. 255/2010, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 229/2013.

Cazul Parcului Bordei, pe rolul Tribunalului București

Costică Constanda a dat în judecată, în anul 2015, atât Primăria Sectorului 1, cât și pe semnatarii certificatelor de urbanism pentru cele două terenuri pe care le deține în Parcul Bordei. Omul de afaceri solicită anularea certificatelor de urbanism emise de Primăria Sectorului 1 și emiterea unor noi certificate, conform PUZ-ului din 2007. În plus, Constanda mai solicită obligarea semnatarilor certificatelor de urbanism, care s-au opus construirii, la plata unor penalități de 1000 lei pentru fiecare zi de întârziere. Cauza este pe rolul Tribunalului București.