Primăria Capitalei împrumută 248 de milioane lei de la Trezorerie, pentru căldură şi apă caldă

de:
16 nov. 2015
0 Afișari
Primăria Capitalei împrumută 248 de milioane lei de la Trezorerie, pentru căldură şi apă caldă

Imprumutul in valoare de 248 milioane lei reprezinta suma necesara pentru ca Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice (RADET) sa poata furniza in parametri normali apa calda si caldura pentru populatie. Imprumutul accesat de la Ministerul Finantelor Publice are o maturitate maxima de 20 de ani, iar dobanda reprezinta valoarea ROBOR + 3%, marja fixa pe toata perioada imprumutului.

Cei 248 milioane lei reprezinta decontarea cheltuielilor RADET pentru functionarea la parametri normali in lunile octombrie (40 milioane lei), noiembrie (90 milioane lei) si decembrie (118 milioane lei). „Urmează ca în cursul zilei de mâine să trimitem, după ce vine şi comunicarea din partea Prefecturii, ca şi circuit juridic al actelor, să trimitem la Ministerul de Finanţe solicitarea noastră. Teoretic ar trebui ca undeva la începutul lunii decembrie Ministerul de Finanţe să ne comunice suma pe care ne-o acordă. Sper să fie aceasta, de 248 milioane lei”, a declarat primarul general interimar după şedinţa CGMB de luni.

Întrebat de jurnalişti dacă acest împrumut va putea fi folosit de RADET în contextul în care preşedintele Consiliului de Administraţie al Regiei, Gabriel Dumitraşcu, a declarat că fără aprobarea bugetului RADET pentru anul în curs nu se va putea folosi niciun ban, edilul-şef interimar a declarat că i-a invitat pe cei de la RADET în cursul săptămânii acesteia pentru a stabili concret la cât se ridică suma de care au nevoie şi utilitatea banilor respectivi. „Am înţeles că au nevoie de o suplimentare pentru avarii, dar vreau să ne aşezăm la masa discuţiilor în aşa fel încât la sfârşitul lunii acesteia să avem în şedinţa ordinară bugetul RADET pe ordinea de zi. Banii pe care îi solicităm Ministerului de Finanţe, în speţă Trezoreriei, vor ajunge la noi cu destinaţie pentru încălzirea pe sezonul de iarnă 2015 – 2016. Special ordonanţa ne-a permis să utilizăm aceşti bani strict pentru a acoperi necesarul cheltuielilor în ceea ce priveşte combustibilul”, a explicat primarul general interimar.

Consilierul general Doru Giugula a atras atenţia, în cadrul şedinţei de luni, că dobânda stabilită pentru acest împrumut este foarte mare în comparaţie cu cea practicată de Banca Naţională a României sau de băncile comerciale de la nivel local. „Se stabileşte că trebuie să luăm împrumutul de la Trezorerie, pe lângă ROBOR, cu 3%. De ce? Nu se încalcă legea concurenţei?Cum să stabileşti tu, Guvern, dobândă de ROBOR + 3%, când băncile şi BNR dau mai ieftin cu 0,5% – 1%? Din acest punct de vedere trebuie să avem grijă când votăm ca nu cumva, din dorinţa de a face bine, să ne facem rău”, a declarat Doru Giugula, înainte de votarea proiectului de pe ordinea de zi.

În replică, primarul general interimar a declarat că este conştient de faptul că acest împrumut este mai scump decât dacă ar fi fost accesat de la o bancă comercială, dar aceasta este singura variantă. „Atâta timp cât Guvernul ne-a dat această posibilitate să ne împrumutăm de la Trezorerie şi în baza a ceea ce avem acum reglementat legat de împrumuturile cu destinaţie specială pentru încălzire, aceasta este singura variantă. Eu nu aş agrea-o, cel puţin din punct de vedere al dobânzii. Ştim cu toţii că există posibilitatea ca la băncile comerciale să-ţi poţi negocia dobânda, dar aici e vorba de dobândă fixă. Aceasta e o soluţie pe termen scurt, dar costurile nu sunt aşa mari dacă facem referire la proiecţia bugetară, având în vedere că plătim eşalonat pe 20 de ani. Costurile sunt suportabile în acest moment. Singurul moment dificil din punct de vedere bugetar va fi în 2018, când avem o răscumpărare a eurobond-urilor, dar viitoarea conducere a Bucureştiului va aşeza lucrurile ca din anul 2018 să nu fie probleme”, a declarat Marin Ştefănel Dan.

Împrumutul vizează doar decontarea cheltuielilor RADET pe ultimele trei luni ale acestui an. „Din ianuarie deja apar încasările venite de la populaţie aferente lunilor octombrie şi noiembrie. Vom putea utiliza acel coeficient de 1/12 din bugetul pe anul 2016 , astfel că în acest moment consider că nu ar trebui să mai accesăm niciun fel de credit, din ce proiecţii avem acum. Contează foarte mult şi e foarte important consumul de gaz pe care ni-l prezintă ELCEN, astfel încât să ne încadrăm într-un consum de gaz aferent lunilor noiembrie şi decembrie. Nu cred că vor fi probleme până la finalul perioadei de iarnă, până în luna martie”, a spus primarul general interimar.

Potrivit primarului general interimar, Marin Stefanel Dan, prin accesarea acestui imprumut, Primaria Capitalei se apropie de un grad de indatorare de 30%, maximul prevazut de lege pentru autoritatile publice locale, dar MFP ar fi dispus sa creasca aceasta limita in cazul Primariei Municipiului Bucuresti. „În acest moment ne apropiem de un grad de îndatorare de 30% maxim, dar, vreau să precizez faptul că Ministerul de Finanţe ne-ar fi putut mări gradul de îndatorare. Dânşii s-au arătat deschişi în acest sens. Am spus că nu cred că e cazul acum, după ce am avut discuţiile cu RADET-ul”, a punctat Marin Ştefănel Dan.

Gabriel Dumitraşcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al RADET, spune însă că împrumutul reprezintă doar un prim pas pentru buna funcţionare a RADET în această iarnă. „E nevoie de acompanierea cu alte hotărâri, inclusiv aprobarea rectificării bugetului Primăriei Capitalei. Împrumutul de 248 milioane lei are nevoie de un spaţiu în bugetul Primăriei, aşa că trebuie rectificat bugetul PMB. Trebuie aprobat şi bugetul RADET-ului pentru a face loc pentru această sumă. Iar disponibilul creat, 248 milioane lei împrumutul plus 60 milioane lei sume existente în bugetul Primăriei Capitalei care vor fi transferate în decembrie, un total de 308 milioane lei până la finalul anului, ar trebui să ne ofere suficient spaţiu ca să convingem şi ELCEN şi Romgaz ca să funcţionăm fără probleme până în primăvară. Important e ca cele două evenimente să fie corelate, să nu ne trezim că avem banii din împrumut şi nu avem bugetele rectificate sau aprobate ca să putem dispune de această sumă”, a spus Dumitraşcu.

Conform şefului CA al RADET, din aceşti 308 milioane lei, distribuţia sumelor se face conform procentelor din cont Escrow. „În momentul de faţă, pe 32% din sumele alocate care intră în contul RADET şi care rămân la dispoziţia RADET există o poprire de 50%. Din cei 308 milioane lei rămân la dispoziţia RADET undeva la 45 milioane lei, din care vom acoperi fond de salarii, alţi creditori gen Enel, Apa Nova, şi alţi furnizori privaţi de materiale, dar rămâne un fond de reparaţii pentru intervenţiile de până la finalul anului. Pe o simulare am avea aproximativ 2 milioane lei, spunem noi suficienţi până la finalul anului pentru a ne ocupa de menţinerea continuităţii reţelei de termoficare”, a explicat Dumitraşcu.

RADET funcţionează acum „dintr-o inerţie”

Şeful CA al RADET spune că până când banii vor ajunge şi vor putea fi folosiţi de RADET, Regia va funcţiona dintr-o interţie, în contextul în care zilnic se produc 20-30 de avarii. „Azi am revizuit puţin şi am reajustat planul de activitate pentru perioada următoare. Sperăm să nu apară atâtea avarii cum ne-ar indica media statistică, sperăm să nu fie de amploare, vom prioritiza şi ceea ce mai avem ca resurse, vom aloca în special pe avariile cu o gravitate mai mare pentru a asigura continuitatea sistemului. Avariile sunt undeva la 20-30 pe zi, de diverse intensităţi. Într-o săptămână se strâng în jur de 200-300 avarii. Pierderea de apă de adaos la un debit de 18.000 tone pe oră este de aproximativ 1.500 de tone, circa 10%, controlând şi gestionând avariile. Dacă n-am mai gestiona aceste avarii, la 200-300 avarii acumulate într-o săptămână s-ar ajunge la o pierdere de peste 10%, moment în care centralele s-ar decupla automat din sistem. Din inerţie se poate funcţiona, dar până la o anumită limită, care va fi atinsă atunci când apa de adaos produsă de centrală va fi mai puţină decât ceea ce se produce în sistem. Estimarea e că putem merge din inerţie o săptămână. Am revizuit toate planurile de intervenţii cu resursele pe care le mai avem, rezerva de combustibil din rezervoarele maşinilor, electrozi şi celelalte materiale, le vom prioritiza numai la avariile grave, nu vom interveni în această perioadă la avariile uşoare pentru a nu consuma resursa de lucru cu un efect cu impact mai redus”, a explicat Dumitraşcu.

De ce nu are RADET autorizaţie de la ANRSC

În şedinţa CGMB s-a menţionat şi faptul că RADET nu are autorizaţie de la Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC). Primarul general interimar a precizat că autorizaţia trebuia obţinută de RADET. „Primăria Capitalei, ca deţinător al reţelei de utilităţi, în speţă conducte, are grija acestui serviciu dată în administrarea RADET. Noi suntem proprietari pe ele, dar RADET le administrează ca utilitate. Comunicarea privind licenţa din partea ANRSC nu a venit”, a mai spus primarul general interimar.

În replică, Dumitraşcu a precizat că licenţa ANRSC s-a solicitat, „dar există un cerc vicios”, din cauza faptului că nu există contract de delegare a serviciului de termoficare. „În ultimii 25 de ani Primăria Capitalei nu a delegat în mod formal, contractual, acest serviciu RADET-ului. Licenţa a expirat undeva la începutul anului. Legea spune că una dintre condiţiile de licenţiere ANRSC este existenţa acestui contract, astfel că prima condiţie legală nu este îndeplinită. A doua condiţie dată de legiuitor este ca operatorul de transport, distribuţie, furnizare, să aibă un bilanţ pozitiv, iar lucrul ăsta nu se înregistrează la Bucureşti din 2007. Astfel, sunt cel puţin două cauze legale care au dus la neemiterea unei licenţe. RADET nu încasează în prezent bani în mod ilegal, pentru că legea prevede şi nişte măsuri tranzitorii, pentru că termoficarea este un serviciu de utilitate publică. Am scris ANRSC-ului, în urmă cu patru-cinci luni, atunci când am primit înştiinţarea de la dânşii privind motivele din cauza cărora nu se poate emite o nouă licenţă, şi le-am cerut să ne spună care sunt condiţiile. Noi funcţionăm pe un regim tranzitoriu având în vedere caracterul de utilitate publică al serviciului, dar, în esenţă, starea în care se află acum RADET-ul este generată de decizii amânate, neluate la timp sau luate din punct de vedere neprofesionist de-a lungul celor 25 de ani”, a conchis Dumitraşcu.

Cookies