SMART CITY

Care au fost primele școli din București

Prima școală din București a fost înființată, după cum precizează istoricul Dimitrie Papazoglu, în volumul Istoria fondărei orașului București, în biserica Sfântul Gheorghe Vechi, pe Podul Târgului de Afară.

Acolo erau profesori sloveni, greci și români. Această școală s-a mutat ulterior din Sfântul Gheorghe în mânăstirea Antim, unde preda un anume dascăl Gheorghe; la şcoală lui au învăţat boieri ca: Brâncovenii, Văcăreştii, Cantacuzinii, Racoviţeştii, Cocorăştii, Brezoienii, Filipeştii şi alţii.

Școală mai era şi la biserica Doamna Bălaşa, unde dascăli erau Lambru şi Lambardarie. Mai târziu s-a înfiinţat și Şcoala Domnească, din uliţa Brezoianu.

Tot în această perioadă a fost pusă pe picioare și „Eforia Şcoalelor”, organizată de boierii cei mai învăţaţi şi renumiţi: Grigorie Brâncoveanu,  Drăgănescu, Ştirbei, Barbu Văcărescu, Slătineanu, Câmpineanu, Ştefan Bălăceanu şi Grigore Gridişteanu; ei aveau functia de efori ai şcolii. În secolul XVII, Eforia a înființat și școala de la Sfântul Sava (Academia Domnească)- a cărei activitate se desfășura în chiliile de la Mânăstirea Sfântul Sava. Aceasta a găzduit vreme de un secol și jumătate prima formă de învățământ superior din Țara Românească. 

Școala era sub direcţiunea profesorului I. Giuvara; el l-a adus din Transilvania și pe profesorul Gheorghe Lazăr, care i-a avut ca sub-profesori pe Gheorghe Pop, Ion Poenaru, Ionide arhimandritul, Efrosin Poteca și Eliade Rădulescu.

La începutul secolului al XVIII-lea, domnitorul Constantin Brâncoveanu va rezidi biserica mânăstirii si clădirea Academiei , lărgindu-i zidurile. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, arhitectul Alexandru Ipsilanti a reconstruit clădirea Academiei Domnești din cadrul Manastirii Sfantul Sava, întrucât domnitorul Alexandru Ioan Cuza o divizase, mutând o parte din ea în sediul de astăzi al Colegiului Național Sfântul Sava.

Pe locul cladirilor vechii Academiei Domnesti și a mânăstirii s-a construit o nouă cladire, cu mult mai încăpătoare decât cea inițială. Academia de atunci este Universitatea de astazi, aceleia adăugându-i-se o mansardă și câteva săli.

De-a lungul noii Academii s-a construit un bulevard foarte lat, însă numaii cât clădirea de lung- numit pe atunci b-dul Academiei. Abia dupa anul 1880, bulevardul va fi prelungit până spre Gradina Cismigiu, primind numele de b-dul Regina Elisabeta.


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button