Viața în București | 07.01.2026
Dincolo de străzile și bulevardele încă aproape ireal de goale, dincolo de prelungirea unei minunate stări de calm în oraș, există Marele și Adevăratul Miracol pe care îl vom trăi cu
Astăzi are loc al treilea tur de alegeri parțiale din Bucureștiul ultimilor 35 de ani. Rămâne de văzut și care va fi prezența la vot astăzi, un subiect delicat, unde locuitorii din Capitală nu au fost mereu etalonul țării. Ba mai mult, numărul de bucureșteni care vin până la urmă la urne este factorul decisiv când vine vorba de rezultatul alegerilor.
Bucureștiul își alege noul primar general astăzi, prilej cu care ne uităm în spate la factorul care decide astăzi practic în cea mai mare măsură noul primar, și anume prezența la vot. Gradul de mobilizare în rândul locuitorilor Capitalei a variat considerabil de-a lungul anilor, ca urmare a mai multor factori, printre care vremea, climatul politic sau oferta candidaților. În următoarele rânduri vom vedea cum a evoluat de-a lungul anilor prezența la vot în funcție de datele disponibile.
La o primă vedere, scăderea numărului alegătorilor de la alegerile din 1992 până la cele din 2024 a fost un eveniment treptat, cu mici modificări însă, un fel de „boom”-uri când numărul alegătorilor a crescut din varii motive. Cum spuneam, azi are loc al treilea rând de alegeri parțiale din Bucureștiul postdecembrist, după cele din 1998, câștigate de Viorel Lis, și cele din 2005, câștigate de Adrian Videanu.
Astfel, în anul 1992, pe când alegerile se țineau în două tururi (practică dispărută din 2012), la urne au venit 65% de persoane în primul tur, record absolut la alegerile locale postdecembriste, respectiv 50% în turul 2.
În anul 1996, la alegerile locale, la nivel național au fost prezenți 58,73% dintre cei de pe listele de votare în turul 1 și 52,95% în al doilea tur.
Prezența la urne în anul 2000 la alegerile locale a fost de 50,86% în primul tur și de 46,97% în turul doi.
În anul 2004 prezența la alegerile pentru primăriile locale a fost de 54,26% în primul tur și 50,25% în al doilea tur.
La alegerile din anul 2008 prezența la urne a fost de 48,84% în primul tur și de 48,36% în turul doi.
În 2012 s-a votat într-un singur tur pentru prima dată la alegerile locale, iar prezența a fost de 56,26%.
Patru ani mai târziu, în 2016, media națională a fost de 48,14%.
În anul 2020, la alegerile locale media națională de prezență la urne a fost de 45,57%.
Anul trecut, în 2024, la alegerile locale media a fost de 49,55% prezență la vot.
În cazul Bucureștiului, prezența la alegerile pentru PMB nu a fost mereu un lucru de laudă, mai mereu Capitala situându-se sub media națională când vine vorba de prezența la vot. De exemplu, în anul 2016, prezența a fost una extrem de scăzută, de doar 33,23%, în 2020 de 36,72% iar în 2024 de 41,19%.
Din 1992 până în prezent, Primăria Capitalei a trecut printr-o succesiune variată de mandate, reflectând schimbările politice ale ultimelor trei decenii. Primul primar general ales după 1989 a fost Crin Halaicu (CDR), urmat în 1996 de Victor Ciorbea, tot din partea CDR, care însă a părăsit funcția în decembrie același an după ce a fost numit premier.
Conducerea orașului a fost preluată temporar de Viorel Lis, devenit apoi primar ales în urma alegerilor parțiale din 1998, reprezentând PNȚCD. În 2000, bucureștenii l-au votat pe Traian Băsescu (PD), iar patru ani mai târziu acesta a obținut un nou mandat, de data aceasta sub sigla Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD, până în momentul în care a fost ales președinte al României, în decembrie 2004.
Capitala a fost administrată interimar de Răzvan Murgeanu, până la alegerile parțiale din 2005, câștigate de Adriean Videanu (tot din partea Alianței DA). În 2008, bucureștenii l-au ales pe Sorin Oprescu, susținut de PSD, care și-a reînnoit mandatul în 2012, rămânând în funcție până în 2015. După suspendarea sa, orașul a fost condus prin mai multe interimari, Ștefănel Dan Marin, apoi Ioan-Răzvan Sava, până la alegerile din 2016, când Gabriela Firea (PSD) a devenit prima femeie aleasă în fruntea Capitalei.
În 2020, bucureștenii au optat pentru Nicușor Dan (Independent), reales în 2024, mandat pe care l-a exercitat până în mai 2025, când a fost ales președinte al României. În prezent, Primăria Capitalei este condusă interimar de Stelian Bujduveanu, aflat în funcție din mai 2025.
Privind retrospectiv ultimele două decenii și jumătate, alegerile pentru Primăria Capitalei au oferit unele dintre cele mai strânse competiții electorale din România. În anul 2000, Traian Băsescu a câștigat cu 51,62%, depășindu-l la limită pe Sorin Oprescu, care a obținut 50,22%, un rezultat extrem de apropiat pentru un scrutin local.
Patru ani mai târziu, în 2004, balanța a rămas tensionată: Băsescu a obținut 51,23%, în timp ce Adrian Năstase s-a situat la 48,77%. Ulterior, diferențele s-au mai lărgit, iar în 2008 Sorin Oprescu a câștigat cu 56,55%, în fața lui Vasile Blaga, creditat cu 43,44%. În 2012 s-a înregistrat o victorie confortabilă pentru Oprescu, cu 54,79%, competitorul principal, Silviu Prigoană, acumulând doar 17,12%.
Din 2016, competițiile electorale au adus noi figuri în prim-plan: Gabriela Firea a fost aleasă cu 42,97%, urmată de Nicușor Dan cu 30,52%, cei doi inversând rolurile în 2020, când Dan a câștigat cu 42,81%, iar Firea a obținut 37,97%. În 2024, Nicușor Dan și-a reînnoit mandatul cu 47,94%, distanțându-se semnificativ de Gabriela Firea, care a obținut 22,17%, marcând una dintre cele mai clare victorii din istoria recentă a alegerilor pentru Primăria Capitalei.
