Preşedintele Tribunalului Bucureşti: Românii nu mai tolerează parlamentarii şi magistraţii corupţi

Întrebată de ce România s-a transformat într-o ţară a procurorilor, magistratul a răspuns, într-un interviu acordat revistei QMagazine, că nu crede că se poate vorbi despre aşa ceva, fie şi numai pentru faptul că în conştiinţa publicului este din ce în ce mai clar rolul organelor de anchetă şi rolul instanţelor de judecată.

„Imaginea de forţă transmisă însă de unele acţiuni mediatizate ale parchetelor este poate aceea care dă sentimentul unei implicări mai puternice a procurorilor în actul de justiţie. Spunea un cunoscut magistrat francez că instanţele lucrează în tăcere şi că au nevoie de timp pentru fundamentarea şi expunerea deciziilor lor. Această diferenţă între modul de prezentare a activităţii procurorilor şi a activităţii judecătorilor poate crea impresia că primează urmărirea penală. În realitate, sistemul judiciar are un rol bine stabilit pentru fiecare actor – judecător, procuror, avocat, poliţist”, a spus Laura Andrei.

Chestionată în legătură cu percepţia că România a devenit o ţară mai coruptă în ultimii ani, în ciuda luptei anticorupţie, Laura Andrei a spus că „hotărârile răsunătoare parcă nu îşi găsesc ecoul în conştiinţa unora”.

„Se pare că nimeni nu înţelege nimic din experienţele ultimilor ani! Anchetele importante ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, finalizate cu hotărâri răsunătoare de condamnare, parcă nu îşi găsesc ecou în conştiinţa unora, frecvenţa cu care apar noi cazuri de corupţie fiind aceeaşi. Mass-media prezintă în detaliu marile afaceri de corupţie, sunt detaliate acţiunile speciale ale organelor de anchetă, sunt arătate argumentele instanţelor de judecată şi, cu toate acestea, repetitiv, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, centrale, magistraţi, parlamentari, poliţişti, medici reiterează acelaşi tip de conduită infracţională. Ceea ce ar trebui însă să fie subliniat este toleranţa din ce în ce mai redusă a cetăţenilor la asemenea acţiuni, iar faptul că aceştia reacţionează este de apreciat”, a mai arătat preşedintele Tribunalului Bucureşti.

Totodată, întrebată dacă suntem mai corupţi decât alţii, judecătorul a precizat că nu poate răspunde în „adevăruri absolute” la această întrebare. „Însă, această galvanizare a corupţiei este relativ normală în societăţi care trec de la un regim politic opresiv, comunist, la unul democratic, cum este cazul nostru. Întărirea instituţiilor statului de drept, a rolului pe care procurorii şi judecătorii îl au în societate, crearea unei mentalităţi de supremaţie a legii în faţa oricărui om public – indiferent că este politician, om de afaceri, sportiv – va dura”, subliniat Laura Andrei, care a continuat în a spune că „s-ar putea să mai vorbim despre corupţie şi corupţi încă 20 de ani de acum înainte. Asta nu înseamnă că suntem mai corupţi decât alţii. România va ajunge la statul de drept la care aspiră privind spre ţările dezvoltate. În acest sens, chiar dacă uneori ne deranjează, Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi implicarea unor instituţii externe care fac recomandări României pentru o justiţie cât mai dreaptă sunt binevenite şi utile”.