El a mai afirmat că subiectul confiscării extinse a averii se va găsi în următorul raport MCV, având în vedere că DNA a cerut o reformă în acest sens, iar Parlamentul frânează procesul.
„În principiu, poziţia României pe această temă nu e una greşită. S-a spus că atât timp cât criteriile tehnice sunt îndeplinite, ar trebui să i se permită aderarea şi de ceva vreme România îndeplineşte aceste criterii tehnice de aderare la Schengen. Însă (…) ce folos are o frontieră bine securizată din punct de vedere tehnic, ireproşabilă, dacă pot exista grăniceri care, în schimbul unor foloase, unor sume de bani, lasă să treacă autocare cu refugiaţi?”, a spus oficialul german, într-o conferinţă de presă la Bucureşti, conform Mediafax.ro.
De asemenea, Krichbaum a spus că la Comisia Europeană trebuie să se pună întrebarea referitoare la eficienţa luptei împotriva corupţiei, înainte să se înceapă procesul de aderare la spaţiul Schengen. „La Comisia Europeană trebuie să ne punem întrebarea dacă lupta împotriva corupţiei este într-adevăr atât de avansată încât să se poată da undă verde acestui proces de aderare”, a spus Krichbaum.
Totodată, Gunther Krichbaum a vorbit despre o repartizare echitabilă a sarcinilor statelor membre ale UE în criza migranţilor, subliniind că nu se pot face concesii pe tema aderării la spaţiul Schengen în funcţie de cotele de refugiaţi acceptate de o ţară.
La 6 octombrie, o decizie cu privire la aderarea României şi Bulgariei la Schengen a fost din nou amânată, subiectul fiind scos de pe agenda reuniunii JAI. Franţa, Germania, Olanda şi Finlanda au fost statele care s-au opus introducerii pe agenda Consiliului JAI din 8-9 octombrie a aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, francezii fiind cei mai vehemenţi, iar partea română a fost în cele din urmă de acord, potrivit unor surse oficiale.