CONTRIBUTORS

Premierul Cîțu a anunțat marea relaxare de la 1 iunie. Cum să îți pregătești Mierla și Corbul pentru revenirea la normalitate

Încep cu o poveste care mi-a atras atenția cu câteva minute în urmă. Pe 12 martie 1983, Marieta Lungu, o femeie de 44 de ani din Cluj-Napoca, văduvă, mamă a trei copii, s-a urcat în trenul de București cu intenția de a-și vizita sora, Lioara Ungureanu. Aceasta locuia în București din 1971 unde se mutase după ce se căsătorise. Odată ajunsă în gara din Sighișoara, privind contemplativ pe geamul trenului, femeia îl vede în gară pe soțul ei decedat, pe care îl știa mort, căzut de pe vasul de transport marfă pe care lucra în Marea Egee. Copleșită de emoții, femeia și-a adunat bagajele, că nu putea să le lase acolo, a zbughit-o pe culoar și a sărit din tren pentru, evident, a cere explicații. Ochii i se încețoșaseră, inima îi pompa sânge ca nebuna. L-a ajuns pe bărbat din urmă și în fața gării a început să îi lovească cu bagajele în cap, pe el și pe femeia pe care o ținea de mână. Cei doi s-au apărat cu brațele, iar loviturile nu provocau leziuni suficient de puternice cât să echilibreze trauma provocată de decesul închipuit, prin urmare Marieta și-a luat avânt și a sărit cu tot cu bagaje asupra celor doi, prăbușindu-se cu toții la pământ unde, la nici două secunde, au fost loviți de un camion care transporta eugenii, fiind condus cu mult peste viteza regulamentară de Gelu V., un bărbat de 38 de ani din Aleșd, aflat într-o avansată stare de nervi după ce aflase că îl înșela soția, Mioara. În ultimele clipe de viață, Marieta a remarcat că își confundase fostul soț. Morala, extrem de extrapolată, ar fi că atât mierla cât și corbul pot face greșeli, dar acestea trebuie iertate pentru a facilita ambelor părți o revenire la normalitate. Povestea mi-a atras atenția pentru că am scris-o eu și nu aveam cum să o scriu fără să fiu atent la ea. Ficțiune. 

Evident, povestea de mai sus nu are doar o vagă legătură cu articolul nostru de astăzi, articol care chiar vizează cele sugerate în titlu și anume, îngrijirea mierlei sau corbului, în vederea reintrării în normalitate care a fost anunțată de premierul Cîțu pentru data de 1 iunie. După cum știți și dumneavostră, păsările sunt vietăți destul de sperioase (în sensul că vrei să le atingi și ele zboară), iar relansarea lor în lume, într-un context odată normal, le poate provoca o serie de anxietăți, temeri sau cine mai știe ce afecțiuni pe fond psihic. Le voi lua pe rând și, cum e și firesc și politicos, voi începe cu mierla. 

Timida și sedentara Domnă Mierlă

Pasăre discretă ca și comportament, mierla este incapabilă să se întoarcă la normalitate fără a fi mângâiată

Mierla din fire e mai timidă. E inuman ca, după atâta amar de vreme de stat în casă, să o trimiți în normalitate fără să o pregătești minuțios în prealabil. În ciuda tuturor aparențelor, pregătirea mierlei nu este complicată, dar necesită foarte mult tact. Într-o primă fază, înainte de a revedea lumina soarelui, mierla are nevoie de dezmierdări blânde pe bază orală, în sensul că se recomandă o serie de vorbe dulci adresate acesteia. Vorbele dulci îi conferă mierluței (diminutivul e tot o formă de vorbă dulce) încredere de sine de o manieră care o face să își deschidă aripile mai amplu, dar în același timp mai delicat și o ajută să își reamintească zborul ca și cum nu a trecut decât o singură clipită de la ultima fâlfâire.

Pasăre discretă ca și comportament, mierla este incapabilă să se întoarcă la normalitate fără a fi mângâiată și asigurată că normalitatea nu își va bate joc de ea cum au făcut-o și alte normalități mai înainte. Mângâieri repetate, de la baza ciocului înspre coadă îi conferă acesteia un nivel ridicat al dorinței de a testa normalitatea din nou. Pentru evitarea ciufulirii, se recomandă direcția sugerată anterior în acest articol, de la cioc spre coadă. S-ar putea ca în zona ciocului mierla să prezinte comportament specific furnicăturii, dar acest lucru nu trebuie să vă sperie, pentru că, odată ce a căpătat încredere, mierlei îi place să se gudure.

Ca ultim detaliu, mierla este o pasăre sedentară, prin urmare nu interpretați acordul ei de întoarcere la normalitate ca pe o acceptare a vreunei forme de efort. Lăsați mierla să zacă până când ea decide că vrea să facă ceva.

Corbul călător și scormonitor

Călătorind atât de mult, corbul poate da, la un moment dat, semne de oboseală în cadul procesului de întoarcere la normalitate

Corbul, pe de altă parte nu este sedentar. El călătorește destul de mult, prin urmare se recomandă, mai ales în vremurile astea, o igienizare deloc precară a acestuia. Corbului îi place să revină la normalitate. Bine, și mierlei, dar pe ea, condiția ei mai delicată o împiedică să recunoască acest lucru, fapt ușor de înțeles și chiar lesne de repectat ca și principiu.

Să revenim. Sfatul numărul unu pe scurt: Spălați bine corbul. Un al doilea aspect important legat de corb și care nu trebuie niciodată scăpat din vedere este faptul că el este o pasăre cântătoare. Meloman fiind, se recomandă ca, înainte de a fi trimis înapoi în normalitate, corbului să i se cânte. Nu uitați că el este, totuși pasăre, fire sperioasă, cum am mai spus, prin urmare fluierăturile delicate, dar ample sau șuierăturile lente sunt printre preferatele lui. Nu în cele din urmă, călătorind atât de mult, corbul poate da, la un moment dat, semne de oboseală în cadul procesului de întoarcere la normalitate.

În această privință se recomandă răbdarea și iertarea, două virtuți. Ceea ce este important e că, aproape de fiecare dată, corbul își revine.

Vreau să mulțumesc pe această cale redacției B365 pentru oportunitatea de a lămuri și acest aspect păsăresc în spațiul dumnealor de comunicare online, mamei și tatălui meu pentru că m-au născut, bunicii mele Nela Iacob care m-a învățat să mănânc gras de mic, prin urmare nici mierla și nici corbul meu nu sunt mofturoase și Academiei Americane de film care nu m-a nominalizat niciodată, deși eu n-am jucat în niciun film, lăsându-mă astfel să-mi văd de treaba mea și să scriu aici, în limba română. În fond și la urma urmei, am mai spus-o și o să o mai repet: Cea mai mare calitate a omului e să-și vadă de treaba lui.

Nota B365.ro: Întotdeauna cu plăcere, Adrian!  <3 Deși, cum am tot zis, plăcerea e mereu de partea noastră. Și a voastră, citiți și vă convingeți:


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button