Prefectul ne învaţă cum să diferenţiem carnea de miel de cea de câine

În primul rând, ghidul, pe care îl puteţi accesa aici, ne atrage atenţia asupra locului de unde cumpărăm alimentele: „Pentru a fi siguri ca vom cumpăra alimente verificate din punct de vedere a calităţii şi salubrităţii, este absolut necesar să achizitionăm alimente numai din locuri autorizate – pieţe agroalimentare, magazine sau hypermarket-uri cu raioane specializate, prevăzute cu dotarea necesară depozitării şi comercializării produselor alimentare, evitându-se achiziţionarea acestora de pe marginea străzii sau în afara pieţelor.”

Ghidul continuă cu informaţii referitoare la mărimea şi marcajele pe care trebuie să le aibă ouăle, cum le depistăm pe cele proaspete de cele vechi, cum depistăm un produs decongelat şi recongelat. O secţiune consistentă este rezervată, însă, identificării cărnii de miel, în comparaţie cu cele de la alte animale. Prima pe listă: carnea de câine.

Oasele, grăsimea şi muşchii câinilor arată diferit de cele ale oilor:  „Diferenţa între carnea de miel şi carnea de câine: faţă de oaie, carcasa de câine are configuraţia corpului şi a regiunilor musculare mai lungi; carcasa de oaie este mai scurtă şi mai grosolană, iar la capră carcasa este mai suplă, mai alungită, iar coastele mai lungi. La carcasa de oaie, grăsimea (seul) se depune şi subcutanat, având un miros caracteristic care se accentuează la fierbere.  La oaie numărul de vertebre sacrale este de 5, iar la câine este de 3, osul sacrum la oaie este lung, iar la câine foarte scurt, aproape pătrat, faţa interioara concavă. Din punct de vedere organoleptic, carnea de câine are culoare roşie-închis şi un miros caracteristic, neplăcut; fibra musculară este fină si cu consistenţa moale, grăsimea este alb cenuşie, uleioasă şi nu se întăreşte dupa răcire.„

Urmează, în ghid, diferenţele faţă de caprine şi taurine, informaţii despre carnea de peşte, fructe şi legume, lapte, lactate, vin şi băuturi alcoolice. Ghidul ne sfătuieşte şi să nu folosim ouă de raţă sau gâscă la prepararea maionezei, cremelor sau prăjiturilor.

Ghidul este lansat de Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti, în colaborare cu Direcţia de Sănătate Publica, Direcţia Sanitar Veterinară, Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor şi Direcţia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Bucureşti, fiind postat pe siteul Prefecturii.