A venit, în sfârșit, căldura… înclusiv în mijloacele de transport STB! Partea proastă e că bucureștenii din troleibuze, autobuze și tramvaie au început să transpire. Partea bună e că din ei nu țâșnește doar apă, ci și înțelepciune, haz și sfaturi neprețuite.
Nu de puține ori, formulările călătorilor STB sunt memorabile. Imprevizibile și memorabile.
🚎 Așa s-a întâmplat într-un troleibuz 70 aglomerat, în care o doamnă a pocnit-o pe alta cu geanta, în drum către singurul scaun rămas liber. După care i-a făcut semn „victimei” că, iată, acum are mai mult spațiu în jur. Reacția n-a întârziat:
– Vai, mulțumesc! Ești aproape cumsecade.
🚋 Iar într-un tramvai 25, o călătoare i se plângea unei cunoștințe de nepoata din dotare:
– E ușor impertinentă.
Pe eufemisme, ca și pe așteptatul prelung în stație, știi că te poți baza în fiecare zi.
🚌 Un tată are de dezlegat misterele universului, la solicitările exprese ale fiului de cam 5 ani:
– Tati, pentru mâine ce-o să fie azi? Și pentru data trecută azi e mâine?
(Stimate domn, aș zice că sunteți, încă, la început. Vă doresc succes, răbdare și acces nelimitat la net.)
🚌 Pe linia STB nr. 226, o doamnă îi explică tovarășei de drum ce vacanță de vis și-a trecut în cont:
– Am fost la turci. Abia m-am întors, vinerea trecută. La „Cusadași” am fost! Așa e de frumos, că-ți vine să plângi, când pleci de-acolo!
🚌 Întrebată ce-a făcut la școală, fetița îi povestește cu însuflețire mamei:
– Ne-a învățat doamna cum să facem. Mai întâi luăm o bucată de pânză și desenăm pe ea un model. Și după aia cosăm!
Atentă la fiecare cuvânt al copilei, mama o „corectează” prompt:
– Cosem.
🚌 Un pensionar nemulțumit de căldură, lipsa aerului condiționat și aglomerația din trafic, reușește să redirecționeze – fără preaviz – reproșurile tocmai către Cotroceni: „Iohannis, ăsta, îți zic, e ca Iliescu: vorbește, vorbește, da’ nu zice nimic! Te plimbă mai ceva ca-n sensu’ giratoriu! Măcar Iliescu a făcut ceva pentru țară! Lovitură de stat, aia a făcut!”.
🚌 Pe linia 168, o fetiță e întrebată despre cele mai recente realizări de ordin intelectual. Încântată, micuța raportează:
„Am învățat să scriu cu literele nu chiar toate de tipar”.
🚌 Două doamne pe la 50 de ani schimbă impresii despre modă. Una se mândrește cu achiziția ei cea nouă, „o eșarfă su-per-bă”, de care nu-i mai vine să se dezlipească.
Interlocutoarea, cu o undă de invidie în glas:
– Eșarfă din aia cramponată?
– Cramponată, da! Cele mai frumoase astea sunt!
Cele două trec apoi la capitolul port popular, ii, cămeși și gloata de impostori din industrie.
– Dacă-i întrebi pe toți, absolut tot ce au la vânzare e tradițional! Și ce să vezi? Ei le cumpără de prin China, de te miri pe unde!, se scandalizează una.
Aprobând din cap, cealaltă dă sentința:
– Specificuri autohtone românești, aia e tradițional!
🚌 Un domn care excelează la capitolul elocință trage o concluzie, înainte de a coborî din 368:
– Ce e bun e bun! Eu consider… că să fie bine. Rău’… Rău’ mai dă-l dracu’!
Nota B365.ro – Mai mult Cronici STB, mai jos: