Povestea unei biserici de mahala: Sf. Nicolae-Udricani. O parte uitată din București, recuperată la Casa Filipescu-Cesianu, într-o expozitie-eveniment

09 dec. 2022
125 Afișari
Povestea unei biserici de mahala: Sf. Nicolae-Udricani. O parte uitată din București, recuperată la Casa Filipescu-Cesianu, într-o expozitie-eveniment
O parte uitată din București poate fi văzută la Casa Filipescu-Cesianu. Expozitie-eveniment: „Povestea unei biserici de mahala. Sf. Nicolae-Udricani”

Muzeul Municipiului București a deschis expoziția „Povestea unei biserici de mahala. Sf. Nicolae-Udricani” la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr. 151). „Povestea unei biserici de mahala. Sf. Nicolae-Udricani” se axează pe reconstituirea evoluției istorice a lăcașului de cult și a comunității dezvoltate în jur, prin etalarea unor materiale provenind din cercetările arheologice realizate între anii 2005 – 2008 și 2018 de către specialiștii Muzeului Municipiului București şi a unor piese selectate din patrimoniul bisericii’, anunță MMB.

Foto credit: Cristian Ooffner Oprea. MMB.
Foto credit: Cristian Ooffner Oprea. MMB.

Curatorii expoziției sunt Dr. Raluca-Iuliana Moței şi Dr. Camelia-Mirela Vintilă. La acest proiect extraordinar au lucrat istorici și arheologi de la Biroul de Arheologie al MMB. Din acest weekend și până pe data de 8 octombrie 2023 puteți afla informații inedite, rezultate ale campaniilor arheologice, care reconstituie evoluția istorică a lăcașului de cult și a comunității care trăia în jurul lui. 

Foto credit: Cristian Ooffner Oprea. MMB.

Află povestea fascinantă a unei comunități în prezent dispărute. Grație obiectelor expuse, se dezvăluie o parte uitată din București”

Vizitatorii vor avea ocazia să facă o incursiune în trecutul unei vechi biserici bucureștene a cărei existență a fost strâns legată de mahalaua care-i purta numele. Expoziția le va permite vizitatorilor să descopere povestea fascinantă a unei comunități în prezent dispărute. Grație obiectelor expuse, se dezvăluie o parte uitată din București. Elemente ale memoriei și istoriei acestor locuri vor urma perspectiva arheologică pornind de la fragmentele unui puzzle în care se îmbină piesele spațiului urban cu străzile, ruinele și cimitirele lui de sub asfalt, devenite subiect predilect al acestei noi expoziții”, anunță curatorii Dr. Raluca-Iuliana Moței şi Dr. Camelia-Mirela Vintilă.

Foto credit: Cristian Ooffner Oprea. MMB.
Foto credit: Cristian Ooffner Oprea. MMB.

Ne propunem o incursiune în trecutul unei vechi biserici bucureștene a cărei existență a fost strâns legată de mahalaua care-i purta numele. Expoziția le va permite vizitatorilor să descopere povestea fascinantă a unei comunități în prezent dispărute și să dezvăluie prin obiectele expuse o parte uitată din București”, anunță curatorii Dr. Raluca-Iuliana Moței şi Dr. Camelia-Mirela Vintilă.

Foto credit: Cristian Ooffner Oprea. MMB.

La sfârșitul secolului al XVIII-lea, biserica Sf. Nicolae-Udricani deținea moșii, vii, terenuri, o moară, locuri de case, pivnițe și prăvălii

Lăcașul de cult a fost ctitorit în anul 1734 prin strădania şi cheltuiala clucerului Udrecan şi a soţiei sale Maria. O perioadă de timp, aici a funcționat o mânăstire de călugări, metoh al mânăstirii Sf. Ioan din Focşani. În afara edificiului religios, în curte se mai găseau turnul clopotniță, pe sub care se făcea intrarea în incintă, câteva chilii și anexe. Diversele scutiri de dări date de domnitorii Ţării Românești, precum și donațiile consistente ale unor enoriași au îmbogățit patrimoniul bisericii, care la sfârșitul secolului al XVIII-lea, deținea moșii, vii, terenuri, o moară, locuri de case, pivnițe și prăvălii. Și parcela lăcașului de cult s-a mărit în timp devenind, conform documentelor și planurilor, una din cele mai întinse din zonă”, spun curatorii Dr. Raluca-Iuliana Moței şi Dr. Camelia-Mirela Vintilă.

Foto credit: Cristian Ooffner Oprea. MMB.
Mahalaua din jur, denumită inițial a Popii Isac şi apoi Udricani, avea puține case, locuite de croitori, ișlicari și cojocari”

Mahalaua din jur, denumită inițial a Popii Isac şi apoi Udricani, avea puține case, locuite de croitori, ișlicari și cojocari. Legată de comunitatea mahalalei, în curtea bisericii a funcționat una dintre primele școli primare cu predare în limba română unde au învățat să scrie și să citească Petre Ispirescu și Anton Pann. Marele incendiu din anul 1847 a afectat grav atât lăcașul de cult, cât și casele din jur, în urma acestuia fiind impuse o serie de reglementări în domeniul construcţiilor ce au determinat modificări asupra evoluţiei arhitectural-urbanistice a întregii zone”.

Foto credit: Cristian Ooffner Oprea. MMB.
Biserica Sf. Nicolae-Udricani a rămas fără avere după secularizarea averilor mănăstireşti din anul 1863

Impactul și rolul social al bisericii în mahala este evident după 1877, când în curte a fost construit „Azilul Protopopul Teodor Economu”, un adăpost cu 22 de camere pentru persoanele sărace și invalide. În aceeași perioadă a fost refăcut și turnul clopotniță distrus parțial la incendiul din anul 1847. În a doua jumătate a secolului XIX s-a schimbat și componența etnică a locuitorilor parohiei, aici stabilindu-se un număr mare de evrei de religie mozaică, care și-au ridicat propriile lăcașe de cult. Biserica, rămasă fără avere după legea pentru secularizarea averilor mănăstireşti din anul 1863 și cu un număr mic de enoriași, a ajuns dependentă de subvențile date de Ministerul Cultelor și mai apoi de primărie” spun curatorii Dr. Raluca-Iuliana Moței şi Dr. Camelia-Mirela Vintilă.

Foto credit: Cristian Ooffner Oprea. MMB.

 

 

Veți descoperi fragmentele unui puzzle în care se îmbină piesele spațiului urban cu străzile, ruinele și cimitirele lui de sub asfalt”

Sistematizările din perioada interbelică și mai ales cele din perioada comunistă, marcate de masive demolări, au remodelat înfățișarea urbană a zonei în care Biserica Udricani a rămas unul din puțini martori ai acestei metamorfoze. Elemente ale memoriei și istoriei acestor locuri vor urma perspectiva arheologică pornind de la fragmentele unui puzzle în care se îmbină piesele spațiului urban cu străzile, ruinele și cimitirele lui de sub asfalt, devenite subiect predilect al acestei expoziții” spun curatorii Dr. Raluca-Iuliana Moței şi Dr. Camelia-Mirela Vintilă.

Cookies