Povestea Pasajului Unirii. Este adevărat că a fost construit în 34 de zile și că ministrul responsabil a locuit pe șantier, într-un container?

30 mai 2022
66018 Afișari
Povestea Pasajului Unirii. Este adevărat că a fost construit în 34 de zile și că ministrul responsabil a locuit pe șantier, într-un container?
Povestea Pasajului Unirii. Este adevărat că a fost construit în 34 de zile și că ministrul responsabil a locuit pe șantier, într-un container? Sursa foto: Promotor

Aflat chiar în centrul orașului, Pasajul Unirii este una dintre cele mai traversate căi din întregul București, fiind practic „poarta” de legătură dintre partea de sud și centrul, respectiv nordul Capitalei. Zilnic, zeci, poate sute de mii de mașini se folosesc de acest proiect despre care locuitorii orașului au auzit cu siguranță că ar fi fost construit în doar 34 de zile – totuși, este adevărat acest zvon? În următoarele rânduri vă vom prezenta povestea Pasajului Unirii, precum și legenda din spatele construirii acestuia.

Dacă vrei să tai Bucureștiul în două pe direcția nord-sud sau vrei să ajungi în centrul orașului din partea de sud a Capitalei cu mașina, este foarte probabil că vei trece prin Pasajul Unirii. Cu siguranță te-ai gândit cum a putut fi construit un pasaj atât de aproape de albia Dâmboviței dar și de magistralele de metrou de la Piața Unirii, mai ales dacă iei în calcul și zvonul conform căruia pasajul a fost realizat în doar 34 de zile.

Povestea Pasajului Unirii. 900 de metri în 34 de zile?

Pasajul Unirii reprezenta o necesitate din ce în ce mai mare pentru cea mai aglomerată zonă din oraș încă din anii ’80, astfel că autoritățile au decis construirea unui pasaj subteran care să mai elibereze din traficul de suprafață din zona Piața Unirii. Deși a apărut într-o eră marcată de neajunsuri și evenimente sumbre, această realizare arhitecturală a rezistat aproape 4 decenii.

Mai mult, Pasajul Unirii se poate mândri și cu titlul de cel mai lung pasaj din Capitală, având o lungime de 900 de metri, dintre care 600 sunt acoperiți. Pasajul este prevăzut cu 4 benzi de circulație, 2 pe fiecare sens, aparatură de monitorizare a traficului, dar și un sistem de ventilație care elimină noxele din subteran.

Construcția pasajului a fost realizată de Ministerul Construcțiilor Industriale, în timp ce proiectarea și schițele au fost alcătuite de Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto. Pasajul începe din zona Bulevardului I.C Brătianu (fostul Bulevard 1848 la vremea realizării), și se încheie în zona Bulevardului Dimitrie Cantemir. Mai mult, Ion C. Petre, în calitatea sa de ministru al Construcțiilor Industriale și viceprim-ministru al Guvernului, avea să-și mute locuința, pret de câteva săptămâni, chiar pe șantier. Demnitarul a locuit într-un container, în mijlocul construcției, pentru a fi sigur ca lucrările se desfășoară în cele mai optime condiții.

Este adevărat însă. Construcția Pasajului Unirii a fost realizată în doar 34 de zile, o cifră extrem de surprinzătoare chiar și pentru zilele noastre, mai ales când ne uităm la durata medie a altor pasaje și poduri realizate în București. Desigur, dat fiind regimul de la acea vreme, lucrarea a fost preaslăvită și elogiată în presă odată cu inaugurarea, însă timpul de construcție chiar a fost unul impresionant. Totuși, acestor 34 de zile li se adaugă alte câteva luni bune din spate în care au fost realizate operațiunile de pregătire. Ah da, și săpăturile începuseră cu aproximativ cinci luni înainte de cele 34 de zile de lucru.

Pasajul Unirii traversează două magistrale de metrou și Dâmbovița

La lucrările care au durat în total aproximativ șase luni au participat sute de muncitori care au lucrat la foc automat pentru a încheia proiectul care s-a dovedit dificil datorită faptului că Pasajul Unirea supratraversează atât două magistrale de metrou cât și râul Dâmbovița.

Pasajul a fost inaugurat în data de 6 iunie 1987 și de atunci pe aici trec zilnic zeci de mii de mașini. Desigur, planșeul de deasupra pasajului, planșeul care acoperă râul Dâmbovița, a fost realizat în anii 1970 și acoperă râul pe o lățime de 32 de metri și o lățime de 360 de metri, de la strada Căldărari până la pasajul subteran de la stația de metrou Piața Unirii.

Pasajul Unirii va fi închis după 35 de ani

În vara anului 2022, Pasajul Unirii va fi închis din cauza gradului ridicat de degradare pe care acesta îl prezintă. Totuși, autoritățile au aflat despre riscul de prăbușire a pasajului încă din anul 2017, când expertiza a scos la iveală faptul că planșeul se afla la nivelul 4 din 5 de risc.

Începând cu 20 iunie 2022 vor fi realizate doar lucrările la pasaj, urmând ca lucrările la planșeul de la Piața Unirii să fie realizate ulterior elaborării proiectului tehnic, proiect care necesită studiu de fezabilitate, care ar dura circa 12-18 luni, potrivit estimărilor.

Printre defectele şi degradările planşeului se numără: armături fără strat de acoperire; infiltraţii produse de lipsa sau deteriorarea hidroizolaţiei; degradări ale căii pe pod şi ale trotuarelor; fisuri şi crăpături, din contracţie; deteriorări serioase ale betonului; lipsa pantelor de scurgere a apelor pe pod. Astfel, lucrările sunt extrem de necesare în această perioadă.

Pasajul Unirii a mai fost închis pentru lucrări și în 2009, timp de 4 luni, timp în care au fost realizate renovări.

Cookies