LA MINE-N CARTIER

Povestea parcului din București care în trecut era doar o mahala mizeră plină de porci! Comuniștilor le-a luat o lună să îl transforme în ce este azi

Află mai jos povestea parcului din București care în trecut era doar o mahala mizeră, o groapă de porci cum povesteau unii. Mai mult, se pare că autorităților comuniste le-a luat doar o singură lună să îl transforme în ce este astăzi. Au dărâmat cladiri, au expropriat oamenii și au transformat toată zona într-un parc. Dacă nu v-ați dat deja seama, este vorba de Parcul Floreasca. Cu toate că nu este foarte mare, el este considerat unul din parcurile frumoase al Capitalei.

Mai jos am să vă spun povestea Parcului Floreasca, o zonă verde din Sectorul 2 al  Capitalei care în trecut, acum vreo 60 de ani, era doar o mahala unde se creșteau porci plină de oameni săraci și mizerie. Poate nu este cel mai mare parc din București, dar are o poveste incredibilă, mai ales că a fost nevoie de doar o lună pentru a rade tot ce era acolo și a transforma zona într-un spațiu verde. Mulți oameni au avut însă de suferit, unii fiind pur și simplu mutați din București.

Povestea Parcului Floreasca, o mahala transformată în parc într-o lună

Povestea parcului Floreasca, considerat acum un spațiu verde din zona de lux a Bucureștiului, a fost construit pe locul în care acum zeci de ani era o groapă de porci și o mizerie de nedescris. Practic, la începutul anilor ’50, „Groapa Floreasca” era doar o mahala mizeră, rămasă de pe vremea Bucureștiului interbelic. Astfel, era doar parțial electrifiată, plină de gunoaie și cum spun poveștile, locuită de mulți borfași, fiind practic doar un ghetou la marginea orașului. Mai mult, era numită și Groapa de porci deoarece oamenii din zonă creșteau foarte mulți porci.

În 53, comuniștii au înconurat zona cu un gard de scânduri înalt de doi metri

Istorisirea spune că în vara anului 1953, în București s-a organizat cel de al IV-lea Festival mondial al tineretului. Cum multe dintre manifestări trebuiau să aibă loc la Sala Floreasca, amplasată chiar peste stradă de Groapa Floreasca, comuniștii au ales să ascundă mizeria din ghetou și au înconjurat-o cu un gard de scânduri înalt de vreo doi metri. Decizia a fost luată pentru a nu lăsa străinii veniți în București să vadă ce se întâmplă acolo.

În doar o lună au ras mahalaua de pe fața pământului pentru construcția parcului

Zona a fost lăsat așa ani de zile până când, în 1960, comuniștii se decid să igienizeze zona și o fac extrem de rapid, în doar o lună. Astfel, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române, condus atunci de Chivu Stoica, s-au luat o serie de „măsuri privind asanarea cartierului denumit Groapa Floreasca din orașul București”.

Astfel, hotărârea a fost înregistrată în ziua de 4 octombrie 1960 și prevedea că în cartierul „Groapa Floreasca”, delimitat de: Str. Av. Radu Beller,  Str. Av. Protopopescu, Uzina Termotehnică și Lacul Floreasca, să se demoleze toate clădirile în vederea creării unui parc. Mutarea locuitorilor și demolarea imobilelor trebuia să se finalizeze până la data de 20 octombrie 1960, adică în doar două săptămâni, iar „amenajarea terenului denumit «Groapa Floreasca» (…) va fi terminată până la 7 noiembrie 1960”.

Oamenii au fost mutați din zonă în funcție de starea materială și locul de muncă

Locatarilor din imobilele demolate pentru construcția parcului au fost luați pe nepregătite, mai ales că li s-a asigurat cazarea în funcție de starea materială după cum urmează:

„a) Toate familiile care au capul familiei încadrat în câmpul muncii, ca salariat al unei întreprinderi, instituţii ori altă organizaţie socialistă sau ca membru într-o cooperativă meşteşugărească, vor fi mutate în locuinţe corespunzătoare, în Capitală şi pe cât posibil în raioanele unde lucrează;

b) Toate familiile de pensionari, vor fi mutate în Capitală în locuinţe corespunzătoare, indiferent de raion;

c) Bătrânii care locuiesc fără familie, în neputinţă de a munci, sau de a se îngriji singuri, vor fi internaţi în Cămine de Bătrâni;

d) Familiile, ale căror susţinători nu sunt încadraţi ca salariaţi sau cooperatori care trăiesc din expediente, chiar dacă un membru al familiei respective este încadrat de formă, temporar, acei care trăiesc din camionaj şi coşerit pe cont propriu ori din comerţ ambulant neautorizat, vor fi mutaţi în localităţi din regiunea Bucureşti. Cazarea şi plasarea acestora în câmpul muncii se va face prin grija Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Bucureşti. Acestor locuitori li se vor acorda pe termen de un an de la data mutării, tichete pentru cumpărarea de mălai”.

De asemenea, cei care locuiau în „imobile proprietate particulară” au fost expropriați și despăgubiți. Prin Decret, au fost expropriate și trecute în proprietatea statului terenuri în suprafață de peste 55.000 mp, situate în zona „Groapa Floreasca”.

Cum arată parcul în prezent

Inițial, parcul a fost proiectat cu un vast gazon central, de formă aproape circulară, punctat pe laterale de câteva pâlcuri de copaci și arbuști de esențe diverse. În anul 2008, Parcul Floreasca a fost preluat în administrare de către Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București și complet reamenajat. Lucrările au constat în refacerea aleilor, plantare arbori și gard viu, amplasarea unui loc de joacă pentru copii pe locul fostului gazon și realizarea sistemului de iluminat nocturn. Mai mult, la intrarea dinspre Sala de Sporturi Floreasca a fost creat un imens ceas floral.

De asemenea, Uniunea Europeană ne-a oferit 20 de milioane de euro pentru a amenaja Lacul Floreasca, dar şi malurile acestui lac. Proiectul era unul de amploare, cu vaporaşe cu panouri fotovoltaice, pasarelă suspendată şi amfiteatru. Asta ar fi transformat lacurile din Nordul Bucureştiului într-un paradis până în 2015. Lucrarea a fost terminată, dar nu în totalitate.

Acum există pontoane, zone de agremenet, staţii de biciclete, alei asfaltate, felinare cu led, sisteme info-point.  Din 2013 s-au schimbat două administraţii în primăria Capitalei. Din cauza unor probleme privind calitatea lucrările de pe lacul Floreasca, Tei şi Bordei nu au fost recepţionate nici până acum de Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement Bucureşti.

Din păcate, din costul iniţial de 20 de milioane de euro, bani europeni, primăria Bucureştiul a reuşit să atragă doar 3 milioane de euro. Din cauza întârzierilor şi a problemelor apărute, celelalte 17 milioane au fost plătite de la bugetul de stat.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button