Povestea Palatului Știrbey, superbul domeniu aflat la o aruncătură de băț de București

11 iul. 2022
9195 Afișari
Povestea Palatului Știrbey, superbul domeniu aflat la o aruncătură de băț de București
Povestea Palatului Știrbey, superbul domeniu aflat la o aruncătură de băț de București. Sursa foto: Wikipedia

Un domeniu de 24 de hectare, deschidere către lacul Buftea, un lac interior și arbori cu o vechime de peste 400 de ani. Toate acestea se află la doar câțiva kilometri de București, la Domeniul Știrbey. La început reședința înstăritei familii Știrbey, palatul joacă un rol important și în istoria modernă a țării, aici fiind semnată Pacea de la Buftea din 1918 dar și retragerea trupelor sovietice în 1959, de către Nikita Hrușciov. În prezent aici au loc o mulțime de evenimente dar și cunoscutul festival de muzică Summer Well. Prin urmare, vă prezentăm bogata și interesanta poveste a Palatului Știrbey.

Povestea Palatului Știrbey este una îndelungată, istoria acestui loc începând din secolul al XIX-lea, mai exact din jurul anului 1845. Atunci, vornicul Barbu Constantin Știrbey și Mănăstirea Radu Vodă au făcut un schimb de moșii, astfel că domeniul de la Buftea-Flămânzeni ajunge la înstărita familie Știrbey.

Povestea Palatului Știrbey. De unde provine denumirea de Știrbey?

Cunoscutul neam Știrbey se trage dintr-o veche familie de boieri din Oltenia, familia Izvoranu, care își are începuturile în comuna Izvor din județul Olt. Știrbey este un fel de poreclă pe care această familie a luat-o încă din secolul al XVII-lea.

Construcția pe Domeniul Știrbey începe în anul 1850, când Barbu Dimitrie Știrbey, domnitor al Țării Românești și frate al fostului domnitor Gheorghe Bibescu, pune bazele domeniului construind o culă (locuință semifortificată specifică secolelor XVIII și XIX, răspândită în întregul spațiu balcanic). Această culă era prevăzută cu două tuneluri de ieșire pentru situațiile de pericol. De-a lungul anilor, urmașii lui Barbu Dimitrie Știrbey au adăugat acestei locuințe două etaje și modernizări specifice vremii.

Actualul Palat Știrbey a fost ridicat în anul 1864 de Alexandru Știrbey în mijlocul mai multor arbori seculari, mulți dintre aceștia existând și astăzi pe domeniu. Palatul a fost realizat conform planurilor arhitectului german Joseph Hartl și lucrările au fost supravegheate îndeaproape de francezul Michel Sanjouand, arhitectul care a realizat Palatul Știrbey de pe Calea Victoriei.

Alexandru Știrbey s-a implicat extrem de mult atât în dezvoltarea domeniului, cât și dezvoltarea Buftei, încercând să facă micuța localitate de lângă București cât se poate de relevantă. Un om respectat în cele mai înalte cercuri din Capitală deși era tânăr (avea doar 23 de ani la preluarea domeniului), Alexandru Știrbey a fost administrator al domeniilor Coroanei și a ridicat la Buftea o fabrică de vată și pansamente, una de conserve, o moară și a pus bazele unei pepiniere de viță de vie de soi american. Nu în ultimul rând, acesta este printre primii care au introdus cultivarea bumbacului și a orezului în regiune.

Capela este „mândria” Domeniului Știrbey

Una dintre atracțiile principale de la Domeniul Știrbey este Capela familiei Știrbey, realizată în stil neogotic după proiectul arhitectului austriac baron Theophil von Hansen, de origine daneză, cu altar și gropniță, în care se găsesc mormintele domnitorului Barbu Dimitrie Stirbey Voievod, al prințului Barbu Alexandru Stirbey și ale rudelor acestora.

Din pictura care a fost realizată în 1890 de Gheorghe Tătărescu, rudă cu familia Știrbey, s-au mai păstrat doar câteva fragmente din pictura în care e reprezentată Maica Domnului cu Iisus în brațe, restul picturilor dar și fragmentele inscripționate fiind pierdute. Astfel, în interiorul capelei ar fi fost scrise următoarele:

„Acest sfânt locaş, fundat de Vodă Barbu Ştirbey şi de soţia sa, Elisaveta, s-a terminat de fiul lor Alexandru Barbu Ştirbey în anul 1890”

„Aici este sicriul fostului domn Stirbei depus sub capela de totă frumuseţea, croită înainte de două decenii şi acum aprope pe deplin terminată”, conform C. Alessandrescu, Dicţionarul geografic din Ilfov, Socecu, Bucuresci, 1892, p. 97.

Din punct de vedere stilistic, capela de la Buftea poate fi considerată eclectică, în gustul ultimelor decenii ale secolului al XIX-lea. Ea prezintă următoarele elemente: faţada de cărămidă roşie şi cupola neobizantină, decoraţii neoclasice și turnuri neogotice. Turnurile neogotice imprimă construcţiei o trăsătură de legătură cu stilul palatului mare, ţinându-se seama de asemănările dintre construcţiile de pe proprietatea lui Alexandru Ştirbey. La origine turnurile aveau şi o decoraţie liniară pe orizontală, bicoloră.

Din păcate, capela a fost vandalizată în anul 2002 de mai mulți adolescenți, care erau în căutare de bogății. Din cele 12 sicrie care erau depuse aici, doar 3 au supraviețuit acestui atac. Rămășițele lăsate în urmă de cei care au vandalizat capela au fost aruncate într-un fel de groapă comună: un craniu intact, un craniu zdrobit, fragmente de sicriu, lemne, oase, mâini, picioare, toate amestecate cu gunoi și îngropate în spatele capelei.

Evoluția Palatului Știrbey de-a lungul anilor

Evoluția vremurilor și numărul crescut de membri ai familiei Știrbey au dus la extinderea repetată a palatului, ultima extindere având loc chiar după Primul Război Mondial. Atunci ultimul nivel al părții dinspre sud-est a fost completat cu noi încăperi pentru locuit. Între timp, la parter erau dispuse sălile de recepție, salonul mare, salonul de muzică, biblioteca și sufrageria. La primul etaj erau camerele stăpânilor, iar la al doilea etaj erau camerele invitaților și ale personalului superior. Nu în ultimul rând, bucătăria se afla la demisol. În 1916, în timpul Primului Război Mondial, palatul a fost ales drept loc de refugiu de Regina Maria și cinci din cei șase copii ai săi. Trebuie amintit faptul că Regina Maria a fost dintotdeauna o admiratoare a acestui domeniu, fiind atrasă de plimbările pe care le făcea aici cu copiii săi.

Un an mai târziu, când România intrase deja în război, Palatul Știrbey a fost rechiziționat de armata germană iar Mareșalul August von Mackensen și-a stabilit locuința aici. Mai mult, tot aici avea să fie negociată în 5-18 martie 1918 Pacea de la Buftea, document prin care România pierdea versanții Carpaților și Dobrogea.

Palatul Știrbey după cele două Războaie Mondiale

Anul 1946 aduce moartea în circumstanțe suspecte a Prințului Știrbey, care tocmai se întorsese în țară din Paris, unde a stat în exil. La scurt timp, domeniul este expropriat și ajunge în posesia Gospodăriei Partidului Comunist. Aici au avut loc lucrări de reparații, refacere a fațadei și a interioarelor, dirijate de arhitecții Robert Voll și Agripa Popescu.

În anul 2007, moștenitorii familiei prințului Știrbey au vândut palatul și domeniul către firma Bucharest Arena pentru suma de 9 milioane de euro, planurile companiei fiind de a amenaja aici un hotel, sală polivalentă și restaurante, planuri care din fericire pentru patrimoniu nu s-au realizat. Compania a intrat în dizolvare, astfel că Domeniul Știrbey a fost scos la vânzare în vara anului 2022 de lichidatorul judiciar Euro Insol. În cele din urmă, domeniul a fost achiziționat de Dream Film Production, companie cu activitate în producția cinematografică, video și programe de televiziune.

De asemenea, din anul 2011 aici se organizează an de an în luna august festivalul de muzică Summer Well, care atrage la fiecare ediție zeci de mii de spectatori.

Cookies