Povestea Palatului Regal din București. Cum a devenit o casă simplă de pe podul Mogoșoaiei clădirea impunătoare din prezent (Partea II)

Dacă în prima parte a istoriei Palatului Regal v-am prezentat începuturile și modul în care palatul a crescut și s-a dezvoltat grație domnitorilor care au locuit aici, în a doua parte vom prezenta cele mai importante săli din Palatul Regal, dar și momentele marcante din istoria sa recentă, precum marele incendiu din iarna lui 1926.

După extinderea pe care Palatul Regal a suferit-o între 1882 și 1887, aici se regăseau trei corpuri de clădire: fosta reședință a lui Alexandru-Ioan Cuza, în stânga, în centru se afla o clădire complet nouă, unde erau Sala Tronului și sălile de recepție, iar în dreapta se afla tot o clădire nouă, cu dublă întrebuințare: adăpostea corpul de gardă și găzduia oaspeții princiari.

Povestea Palatului Regal din București. Cele mai importante săli și elemente

Corpul central al Palatului Regal dispune de două intrări: prin stânga intra familia regală, iar prin dreapta intrau oaspeții. Cei invitați la palat erau primiți apoi în Holul Intrării de Onoare, de unde erau conduși pentru dineurile sau întâlnirile speciale în Sufrageria Regală de la parter, sau mergeau la Sala Tronului. Pentru a face asta, oaspeții trebuiau să urce pe Scara de Onoare. „

În stânga scării, se găsește marea sufragerie folosită doar pentru dineurile oficiale, dominată de două bufete de stejar și mobile de stejar. Draperiile sunt de rips verde”, scria jurnalistul Ulysse de Marsillac, care documenta lumea Bucureștilor de la acea vreme. Desigur, materialele folosite erau de cea mai bună calitate: marmură de Rușchița, marmură de Carrara, lemn natur din țări exotice, metale prețioase dar și ornamente precum candelabre, picturi sau fresce.

„Inima” palatului era Sala Tronului, unde de două ori pe an avea loc un bal special, unde participau cei mai importanți oameni din Regat. Balurile aveau loc de Anul Nou și de Paște, și nu de puține ori aveau loc serii de baluri în mai multe serii, pentru ca toți invitații să poată participa.

Tronurile se aflau în capătul sălii, pe o estradă, și erau străjuite de coloane. Acestea erau realizate din lemn aurit, erau decorate cu pietre semiprețioase, onix algerian și cu cifrele regelui și ale reginei.

Una dintre încăperile preferate ale lui Carol I era Biroul Regelui. Interiorul era realizat manual la atelierul lui Martin Stohr, iar regele privea adesea de aici pe fereastră către Biblioteca Centrală Universitară de azi și când vedea luminile aprinse acolo se bucura nespus, deoarece însemna că oamenii au venit pentru a citi. Palatul Regal a cunoscut în vremea regelui Carol I și a reginei Elisabeta cea mai înfloritoare perioadă a sa, și a fost folosit ulterior pentru reședință și ceremonii și de regele Ferdinand și regina Maria, regele Carol al II-lea sau Regele Mihai.

Incendiul din 1926, bombardamentele din 1944 și ce a urmat

În noaptea dintre 7 spre 8 decembrie 1926 Palatul Regal din București a fost afectate de un incendiu de mari dimensiuni, care a ars în totalitate Sala Tronului, Scara de Onoare, Sufrageria Regală și Holul Intrării de Onoare. Totuși, bibliotecile regale nu au fost afectate, asemenea tronurilor, a unor piese de mobilier și a apartamentelor regale.

În urma incendiului toate ceremoniile au fost mutate la Palatul Cotroceni, iar cuplul regal își va muta reședința de la Palatul Regal. În 1927 au început discuțiile pentru lucrări de modernizare și refacere a palatului, însă Regele Ferdinand a murit în vara lui 1927 astfel că acestea au fost amânate până în 1930, când rege era Carol al II-lea. Acesta i-a încredințat lucrarea arhitectului Arthur Lorenz.

După ce a fost extins, modernizat și realizat în forma în care îl cunoaștem astăzi, Palatul Regal a fost inaugurat la 1 ianuarie 1935, într-o ceremonie-fulger, de doar 15 minute.

O altă năpastă la care a fost supus Palatul Regal au fost bombardamentele din 1944, care au distrus o parte din Palat, fiind afectată în mare măsură și Sala Tronului. În urma acestui incident regele Mihai s-a mutat la locuința principesei Elisabeta din nordul orașului, locul unde a fost semnată și abdicarea dictată de comuniști în 1947.

Pentru a face uitată istoria regală, în timpul regimului comunist obiectele simbolice ale regalității au fost împrăștiate prin țară: volumele bibliotecii regale au fost trimise la Biblioteca Națională și la cea a Academiei, tronurile au ajuns unul la muzeul Pomiculturii și Viticulturii iar altul la Muzeul Național de Istorie a României și lista poate continua. În 1959, partea posterioară a palatului a fost transformată în loc de întâlnire a Partidului Comunist, acesta fiind aproape de sediul Comitetului Central al PCR.

În prezent, Palatul Regal găzduiește Muzeul Național de Artă al României, mai multe informații pentru cei care doresc să facă o vizită fiind disponibile aici.

CITEȘTE ȘI

VIDEO | În curând se va turna beton pe Pasajul Metalurgiei. Au fost montate ultimele predale

Două adolescente au dispărut în București. Poliția Capitalei cere sprijinul oamenilor pentru a le găsi

Parfumuri cu note dominante de contrabandă, confiscate în București și Ilfov. E vorba de aproape 150 de sortimente, în valoare de 700.000 de lei