Povestea Palatului Cercului Militar Național, clădirea impunătoare din centrul Bucureștiului ridicată din donațiile ofițerilor

01 mart. 2023
13336 afișări
Povestea Palatului Cercului Militar Național, clădirea impunătoare din centrul Bucureștiului ridicată din donațiile ofițerilor
Povestea Palatului Cercului Militar Național, clădirea impunătoare din centrul Bucureștiului ridicată din donațiile ofițerilor

Acum mai bine de-un secol Bucureștiul înflorea. La propriu. Atât în inima orașului cât și spre margine „răsăreau” clădiri frumoase, impunătoare, care făceau mai mare cinste orașului. Fie că vorbim despre case și vile ale locuitorilor înstăriți sau despre palate de utilitate publică, la finalul secolului XIX în București începea să bată vântul dinspre Occident și să aducă aici inspirație pentru cum crește o capitală europeană. Un exemplu perfect în acest sens este Palatul Cercului Militar Național, motiv pentru care vă prezentăm povestea din spatele clădirii impunătoare de pe bulevardul Regina Elisabeta.

La final de secol XIX apărea în Capitală una dintre cele mai vechi instituții militare românești – Cercul Militar Național – instituție care avea ca scop o mai bună organizare a ofițerilor și nu numai. În primii ani aceștia țineau întâlniri în mai multe spații închiriate din București, însă acest lucru nu era viabil, astfel că până la urmă au dorit construirea unei clădiri proprii, reprezentative. Acest lucru avea să fie mai greu decât se credea: deși terenul unde se află acum palatul a fost obținut între anii 1897 și 1898, reprezentanții Cercului Militar aveau să se împotmolească în discuții, proiecte abandonate și eforturi complicate, toate alimentate de lipsa banilor necesari. Terenul avea de asemenea o semnificație aparte deoarece aici fusese biserica Sărindar, una dintre cele mai frumoase din Capitală, care a căzut pradă uitării și a intrat într-o stare avansată de degradare, fiind demolată la 1893 prin decizia primarului Bucureștiului de atunci, Nicolae Filipescu.

Povestea Palatului Cercului Militar Național, clădirea impunătoare din centrul Bucureștiului ridicată din donațiile ofițerilor

Cercul Militar Național care tronează astăzi la intersecția Căii Victorii cu Bulevardul Regina Elisabeta a fost realizat după proiectul arhitecților Dimitrie Maimarolu, Victor G. Stephănescu și Ernest Doneaud, care au finisat schițele încă din anul 1898. Totuși, lucrarea a fost amânată până în anul 1911 din raționamente financiare. Fostul primar al Bucureștiului, Nicolae Filipescu, care a fost declarat titularul Ministerului de Război în cabinetul conservator instalat la finele anului 1910, a făcut din partea ministerului pe care îl conducea o donație de 200.000 de lei pentru a începe lucrările de construcție.

Terenul mocirlos a reprezentat o problemă serioasă pentru realizarea fundației Palatului. Prin urmare, arhitecții s-au sfătuit cu cei mai buni ingineri de specialitate ai vremii, Anghel Saligny și Elie Radu, ajungându-se în cele din urmă la baterea unor piloni din lemn de stejar peste care să se toarne placa de beton armat. Pilonii de stejar erau impregnați cu creuzot sau deșeuri petroliere, fiind scufundați în această substanță la temperatura de 60-90 grade Celsius, o metodă care a asigurat construcției impunătoare o fundație care rezistă până în prezent.

Cercul Militar Naţional | Istoric Palat

Deși proiectul era gata, schițele realizate de Dimitrie Maimarolu și echipa sa fuseseră realizate cu 12 ani înainte să înceapă lucrările, astfel că au apărut tensiuni și neînțelegeri între generalul Vasile Zottu și arhitecți – primul considera că proiectul nu mai este unul de actualitate și trebuia modificat, ceilalți nu concepeau așa ceva. În cele din urmă, compania Blekman-Moscovici a fost responsabilă de realizarea lucrărilor care au început în 1911. Din păcate, în 1913 lucrările au fost sistate din cauza conflictului dintre Zottu și arhitecți, în acel moment clădirea fiind ridicată până la 8 metri, fiind construite fundațiile și placa de beton armat. În 1914 au fost reluate lucrările iar Palatul Cercului Militar Național.

Cercul Militar Naţional | Repere Istorice

Primul Război Mondial – poate cea mai tristă perioadă din istoria Palatului Cercului Militar Național

Construcția a fost terminată „la roșu” în primăvara anului 1916, Palatul fiind denumit la acea vreme „Podoaba Capitalei”. Din păcate, România avea să intre în război în luna august, astfel că inaugurarea avea să fie amânată. Din păcate, lunile următoare au fost cunoscute sub denumirea de „toamna pătimirii”, din cauza sacrificiilor și a înfrângerilor suferite de armata română, înfrângeri care au culminat cu ocuparea Capitalei de Puterile Centrale. În acel moment, familia regală, Guvernul, Parlamentul și alte instituții cruciale se aflau la Iași, împreună cu cele mai importante valori din Capitală.

Din păcate, Palatul a fost pe parcursul ocupației închisoare pentru militarii români și ruși capturați dar și post principal pentru pază și siguranță.

„Palatul, rămas neterminat, a fost într-un fel «inaugurat» de inamic, autoritățile de ocupație folosindu-l fie ca închisoare pentru militarii români și notabilitățile orașului, fie ca principal post de pază și siguranță. Pentru bucureșteni, prezența forțelor adversarului în edificiul ce s-a dorit a fi Palatul Cercului Militar a însemnat, timp de doi ani, expresia ocupației străine asupra Capitalei și a țării”, potrivit istoricului Petre Otu.

În data de 1 decembrie 1918 familia regală și Guvernul au revenit la București, un moment care s-a suprapus cu istorica Mare Adunare Națională de la Alba Iulia, când Transilvania și Banatul s-au unit cu țara.

Cercul Militar Național – Via București

Inaugurarea adevărată a avut loc acum 100 de ani

După Primul Război Mondial, Cercul Militar și-a continuat activitatea, însă situația economică precară a țării a făcut ca lucrările să fie amânate preț de câțiva ani. În cele din urmă, inaugurarea oficială a avut loc acum un secol, pe 4 februarie 1923, în cadrul unei ceremonii la care au participat regele Ferdinand şi regina Maria precum și alte personalităţi militare şi ecleziastice, precum generalul Victor Zottu, principele Nicolae, generalii Gheorghe Mărdărescu, ministrul de război, Constantin Christescu, șeful Marelui Stat Major, Ștefan Holban, comandantul Corpului 2 armată, Eraclie Nicoleanu, prefectul Poliţiei Capitalei, Paul Angelescu, mareșalul Curţii Regale, Alexandru Tell, veteran din Războiul pentru Independenţă sau mitropolitul Miron Cristea.

Orasul lui Bucur: Piata Sarindar

Al Doilea Război Mondial a adus o serie de reorganizări care şi-au pus amprenta asupra activității Palatului Cercului Militar Național. Acesta a suportat şocul dezastrelor naturale şi al evenimentelor militare. Înainte de toate, clădirea impunătoare a supraviețuit cutremurului din 10 noiembrie 1940 fără prea mari distrugeri deşi clădirile din jur, mai ales cele de pe Calea Victoriei, au fost afectate în mare măsură. Apoi au urmat bombardamentele aeriene anglo-americane din primăvara şi vara anului 1944 şi cele germane din zilele 24-27 august acelaşi an. Și de această dată, Palatul „a avut zile”, față de alte clădiri din centrul orașului, care au fost avariate mai mult sau mai puțin.

Palatul Cercului Militar Naţional” | Istorica | România Actualitați

Din perioada comunistă până în ziua de azi

Regimul comunist a adus implementarea forțată a modelului sovietic în toate capitolele importante din societatea românească. Prin urmare, Armata a fost printre primele instituţii care au suferit acest tratament, devenind astfel „populară”. În anii următori, Cercul Militar avea să devină Casa Centrală a Armatei pentru a-și putea păstra rolul de clădire-simbol pentru evenimentele militare din țară.

Cercul Militar Naţional - cca. 1946 - Bucurestiul meu drag

Cutremurul din 4 martie 1977 avea să afecteze puternic Cercul Militar, astfel că autoritățile au investit sume considerabile de bani pentru a reface clădirea. Prin urmare, Palatul Cercului Militar Național avea să fie restaurat complet în 1989, anul în care a avut loc și Revoluția.

În anii ce au urmat, Cercul Militar a fost modernizat, restaurat și conservat, devenind în prezent una dintre clădirile cele mai cunoscute din centrul Bucureștiului, un simbol adevărat al Armatei Române în Capitală și peste hotare și gazda unei mulțimi de evenimente culturale sau diplomatice: de la generalul Henri Berthelot la ambasadori, lideri NATO sau U.E, o bună parte din cei care au avut un cuvânt de spus în istoria României din ultimul veac au călcat pragul acestei instituții.

 

Cookies