Povestea Muzeului Național al Aviației Române. Știți în ce loc din București se ascunde muzeul-unicat?

14 mai 2022
4325 Afișari
Povestea Muzeului Național al Aviației Române. Știți în ce loc din București se ascunde muzeul-unicat?
Sursa foto: Wikipedia

Aflat în nordul Bucureștiului, ferit de ochii tuturor curioșilor, se află Muzeul Aviației Române, un loc închinat domeniului în care România a oferit unii dintre cei mai mari inventatori și pionieri din lumea zborului – de la Traian Vuia, la Henry Coandă și Aurel Vlaicu. Deși este o locație de mici dimensiuni, aceasta nu a fost aleasă deloc la întâmplare, prin urmare vă prezentăm povestea Muzeului Național al Aviației Române.

Aici a fost acum mai bine de un secol școala de observatori aerieni, apoi a apărut aerodromul militar Pipera, de unde Smaranda Brăescu a doborât recordul american de salt cu parașuta, în 1931. Un loc plin de însemnătate pentru lumea aviației române găzduiește în prezent Muzeul Național al Aviației Române, situat în spatele unor clădiri vechi din zona Fabrica de Glucoză. Aici, pasionații și curioșii pot vedea „pe viu” unele dintre cele mai mari și importante realizări de top ale aviației române, care la vremea lor au dus aviația țării noastre în elita mondială.

Povestea Muzeului Național al Aviației Române. Ideea apariției unui astfel de muzeu vine din perioada interbelică

Dorința de a înființa un muzeu dedicat aviaţiei nu a apărut doar în ultimele decenii şi are în spatele ei o întreagă istorie. La doar câțiva ani de la sfârșitul Primului Război Mondial, Liga Naţională Aeronautică din România a făcut primii paşi concreţi pentru a înființa un muzeu al aviației. Primele propuneri vorbeau inițial despre un „punct muzeistic“ unde se dorea expunerea de materiale militare, inclusiv de aviaţie, care fuseseră capturate în cursul unor operaţiuni militare.

În 1938, spre finalul perioadei interbelice, nevoia înfiinţării unui muzeu care să reflecte evoluţia acestui domeniu de vârf, care promitea să aibă o contribuție importantă pentru civilizație, a fost readusă în discuție de istoricul Nicolae Iorga. Din păcate, dramele aduse de al Doilea Război Mondial au dus la sacrificii enorme impuse pe plan politic, economic și social țării noastre, astfel că istoria aviației nu mai reprezenta la acea vreme unul dintre subiectele prioritare ale autorităților. Primii pași în acest sens au fost făcuți la începutul anilor ’70, când comandanţii de atunci ai Aviaţiei Militare, doritori să îi învețe pe tinerii piloți despre legendarii lor înaintași, au înfiinţat nişte puncte muzeale găzduite în şcolile de profil de la Bobocu şi Mediaş.

Când a fost înființat Muzeul Național al Aviației Române

Muzeul Național al Aviației Române a devenit realitate începând cu anul 1990 – pe 2 martie în acel an a fost adoptată HG nr. 197/1990, hotărâre în baza căreia a fost realizată această instituție culturală. La început, sediul muzeului a fost la Baza Tehnică Otopeni, o unitate militară care s-a bucurat de o „popularitate” ieșită din comun în anul 1998, din pricina afacerii „Țigareta II”.

Fostul director al muzeului, comandorul Paul Sandachi, a povestit de asemenea cum au fost începuturile deloc ușoare ale muzeului.

„Încă de la începuturile sale, muzeul putea fi vizitat. Era amplasat în nişte corturi militare în care vara te sufocai, iar iarna îngheţai. La început, exponatele erau mai ales documente şi fotografii de epocă. Dar nu aveam expus niciun avion“, a povestit acesta.

Muzeul avea să fie mutat câțiva ani mai târziu, în 1995, la Băneasa, pe locul unde în prezent își are sediul Autoritatea Aeronautică. Acolo au fost expuse pentru prima dată aparate de zbor, avioane dar şi elicoptere. Clădirea a fost demolată între timp, spre regretul comandorului Paul Sandachi, potrivit căruia acolo a funcționat primul centru meteorologic al aviației române.

În anul 2000, muzeul a fost mutat din nou, de această dată în incinta unei foste unități militare care a funcționat aproape de intrarea în Aeroportul Otopeni.

Mutarea în actualul sediu al muzeului

În cele din urmă, muzeul a fost mutat din nou în anul 2005, toate exponatele fiind mutate în complexul de clădiri de pe strada Fabrica de Glucoză din nordul Capitalei.

Deși a fost dificilă, mutarea exponatelor a adus un mare avantaj: fiind un spațiu generos, acesta a putut fi pus în valoare și a putut reda imaginea unor veritabile hangare de aviație, unde avioanele puteau fi expuse în voie, la adăpost de intemperii. Trebuie precizat că, în 2006, cu ocazia centenarului primului zbor efectuat de Traian Vuia cu un aparat mai greu decât aerul, Muzeul Aviaţiei a fost singura instituție din România care a organizat manifestări ample în acest sens.

Muzeul e amplasat în două hangare care, în prima jumătate a secolului XX, se aflau pe latura de sud a Aerodromului Militar Pipera. Acest aerodrom a apărut în anul 1915, pentru ca piloții absolvenți ai Școlii Militare de Pilotaj de la Cotroceni să se poată perfecționa.

În primul hangar se află expoziția de bază a muzeului, care prezintă istoria aeronauticii de la începuturile sale și până în anul 1959. Totodată, aici de află spații dedicate celor trei pionieri ai aviației Române: Train Vuia, Aurel Vlaicu și Henri Coandă. De asemenea, aici găsim replica avionului Vuia nr. 1, dar și diverse machete, obiecte și documente care i-au aparținut lui Aurel Vlaicu.

Tot în primul hangar se află și o zonă dedicată celui de-al Doilea Räzboi Mondial, unde găsim o replică a avionului IAR-80 dar și uniforme și documente cu o puternică valoare istorică.

Între cele două hangare există un pasaj unde este recreată atmosfera străzilor interbelice, și se explică maniera în care aviația și societatea românească s-au aflat constant în legătură. Hangarul al doilea adăpostește o serie de avioane, cu precădere din anii ’60 -’70 – MiG 17, 19 si 21, L-29. Mai mult, aici se află și simulatoare de zbor, tehnică de radiolocație dar și artilerie antiaeriană din secolul precedent.

În parcul expozițional se află mai multe avioane cu motor clasic dar și reactive, elicoptere și diverse piese de tehnică militară.

În încheiere, muzeul a primit în anul 2020 fonduri în valoare de 98 de milioane de lei pentru a realiza reparații capitale și pentru restaurarea exponatelor.

Cookies