Povestea Gării Filaret – cum a căzut pradă uitării prima gară din București

16 mai 2022
5987 Afișari
Povestea Gării Filaret - cum a căzut pradă uitării prima gară din București
Povestea Gării Filaret - cum a căzut pradă uitării prima gară din București. Sursa foto: Bucureștii vechi și noi

Sus, pe dealul cu același nume, la o aruncătură de băț de Parcul Carol (e peste drum, ce să mai), se află pe platoul culmii o piață pe care scrie cu litere de-o șchioapă „Autogara Filaret”. Câți sunt totuși cei care știu că aici era odinioară doar „gară”, și nu oricare, ci prima gară din București și una dintre primele din țară? Prin urmare, vă prezentăm povestea Gării Filaret, locul de unde trenurile au venit și unde au plecat aproape un secol.

Gara Filaret reprezintă rodul a runde interminabile de negocieri și de dezbateri parlamentare între autorități și compania feroviară fondată de inginerul englez John Trevor Barkley și asociatul său John Staniforth, care aveau ca scop realizarea liniei de cale ferată pe ruta București Filaret – Giurgiu, linie care avea ca scop legarea Capitalei de Dunăre și astfel de restul Europei prin „drumul de fier”. Lucrările au început după ce în 1865 compania britanică a primit undă verde pentru construcție, însă s-au oprit brusc un an mai târziu cu ocazia abdicării domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Anularea contractului de către Adunarea Deputaților a stârnit nemulțumirea englezilor, mai ales a consulului britanic, care a protestat vehement în fața acestei decizii. O nouă convenție de concesiune între autorități și compania engleză a fost semnată în 1867, astfel că lucrările au continuat.

Povestea Gării Filaret. Cât i-a luat primului tren să ajungă din București la Giurgiu

În primele luni ale anului 1867 au fost începute lucrările la ambele capete ale liniei, ceea ce însemna că între viile dealului Filaret a început, timid, să răsară prima gară din București. Cu această ocazie, giurgiuvenii au avut ocazia să vadă primele locomotive cu aburi care au intrat pe teritoriul țării. „Caii de foc”, după cum erau denumite locomotivele, proveneau din Anglia, de la uzinele „Canada Works-Birkenhead” și erau denumite 1-Sabaru și 2-Giurgiu. Acestea aveau ca misiune să remorcheze trenurile unde se adăposteau materialele pentru construcția acestui traseu.

La data de 7 septembrie 1869, de la Gara Filaret a plecat primul tren, la bordul căruia se afla nimeni altul decât Principele Carol, care a reușit cu această ocazie să își respecte cuvântul dat – și anume că va părăsi țara doar după ce va călători pe „întâiul drum de fier românesc”.

Câteva săptămâni mai târziu, la 31 octombrie 1869, prima gară din București și-a deschis porțile tuturor curioșilor, cu ocazia unei ceremonii cu fast. După o slujbă oficiată de Mitropolitul Primat Nifon, la orele 10:45 „Trenul de Onore Michaiu Bravul“ a părăsit peronul gării, lăsând în urmă șiruri de privitori care admirau uimiți această premieră. La sunetul cornului, însuși concesionarul liniei a condus locomotiva către Giurgiu. În vagoane se aflau membrii Guvernului, pe reprezentanţii Corpului Diplomatic şi pe cei ai autorităţilor din localităţile traversate de noua legătură feroviară. Călătoria de circa 67 de kilometri a fost parcursă în timpul surprinzător de doar 1 oră și jumătate, iar potrivit ziarelor vremii, trenul a circulat cu „iuțeală mijlocie”, de circa 45 de km/oră, ajungând în gara Giurgiu, pregătită cu fast pentru această ocazie, la ora 12:30.

După Gara Filaret și alte gări au apărut pe harta Bucureștiului

Gara Filaret s-a putut mândri cu titlul de singura gară din București doar trei ani: la 13 septembrie 1872 a fost inaugurată Gara Târgoviștei, care de-a lungul anilor a suferit o serie de modificări, printre care și schimbarea de nume din 1888, fiind cunoscută de atunci de locuitorii Capitalei drept Gara de Nord. În timpul în care Gara de Nord era construită, Concesiunea Stroussberg (în anul 1870) şi ulterior, „Societatea Acţionarilor C.F.R.“ (în anii 1871-1872) au pus bazele unui racord, de 7 kilometri lungime. Acesta pornea din Gara de Nord, trecea pe lângă râul Dâmbovița, urca prin zona dealului Spirii, ajungând apoi la Gara Cotroceni și la Gara Filaret. Astfel se asigura conexiunea importantă între linia București Filaret – Giurgiu și restul rețelei de căi ferate.

Anii au trecut, iar importanța Gării Filaret a devenit din ce în ce mai mică pe zi ce trece, iar orașul din ce în ce mai mare – o gară aproape de centrul Capitalei nu își mai avea rostul potrivit autorităților comuniste, așa că la 19 noiembrie 1960, Gara Filaret a fost desființată și apoi transformată în autogară pentru autobuze. Astfel, primei gări din Capitală i-a fost răpită ocazia de a celebra un secol de călătorit pe șinele de tren.

Care este situația (Auto) Gării Filaret în prezent

Ajunsă la aproape 153 de ani, vechea Gară Filaret se înalță și astăzi peste dealul Filaretului, chiar dacă aici poți găsi orice mai puțin trenuri. De la ceremonii cu fast și peroane pline, astăzi aici se află reclame scorojite, magazine alimentare și o stație de microbuze, „dușmanul” trenurilor.

În prezent, viitorul Gării Filaret este incert, fiind greu de spus dacă pe aceste locuri vor mai ajunge vreodată trenuri sau dacă va fi amenajat probabil un muzeu în aer liber, cum se intenționa în perioada interbelică.

Cookies