Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu

În București, la intersecția străzilor Pictor G. D. Mirea nr.13 cu Clucerului nr. 88, o vilă proiectată în stil mediteranean domină întreaga zonă prin frumusețe și eleganță rămase din alte vremuri. Imobilul a fost proiectat de marele arhitect și profesor Tiberiu Niga, în anul 1938, pentru Petre Modolea, înalt funcționar în Ministerul de Interne în perioada interbelică.

Mai jos, interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu, cu informații, planuri și fotografii inedite publicate pentru prima dată, despre o lucrare de arhitectură necunoscută până acum și despre personalitatea și soarta primului ei proprietar, Petre Modolea.

Arhiva personală a arh. Tiberiu Niga a ajuns la un centru de topit hârtie

Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit arhiva personală a arh. Tiberiu Niga la un anticar care o recuperase de la un centru de topit hârtie. A fost punctul de plecare pentru identificarea pe teren a operelor arh. Tiberiu Niga (1906-1979), “un profesionist al planșetei, cu o versatilitate stilistică excepțională, realizând lucrări de referință în stilul modernist Art Deco, Mediteranean de factură italian-renascentistă sau funcționalist raționalist al perioadei grele de după război”. Șansa a făcut ca arh. Mădălin Ghigeanu să descopere că tocmai prof. dr. arh. Sorin Vasilescu, îndrumătorul tezei sale de doctorat “Curentul Mediteranean în arhitectura interbelică românească”, să fie rudă cu Petre Modolea, proprietarul de demult al vilei. În imobil au locuit, după naționalizare, sculptorul Ion Vlasiu și Iosif Conta, dirijor al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii Române în perioada 1954-1988.

“Deținând un post important în timpul evenimentelor din anul 1933 de la Fabrica Grivița, unchiul meu a avut mult de suferit după instaurarea regimului comunist”

Prof. dr. arh. Sorin Vasilescu: Casa din strada G. D Mirea nr. 13 a aparținut unchiului meu, Petre Modolea, înalt funcționar de stat, un om cu o traiectorie deosebită din punct de vedere intelectual și social, care va urca toate treptele până la nivelul de Subsecretar de Stat în Ministerul de Interne. Deținând acest post important în perioada evenimentelor din anul 1933 de la Fabrica Grivița, unchiul meu a avut mult de suferit după instaurarea regimului comunist. Am apucat să-l cunosc în recluziunea care i-a fost impusă la Pucioasa, într-o situație plină de privațiuni de tot felul, de ordin material și spiritual. Petre Modolea fost scos din circulația unei vieți normale. În discuțiile din junețea mea cu Petre Modolea mi-a fost într-un fel explicată situația în care a ajuns, după ce toate bunurile și proprietățile i-au fost confiscate. Printre acestea se număra și casa sa deosebită, realizată în ceea ce acum se poate defini ca stil mediteranean, după cum a descoperit cu mare știință doctorandul meu, arh. Mădălin Ghigeanu. Mădălin Ghigeanu a instaurat în limbajul de specialitate termenul de mediteranean. Înainte, noi, arhitecții, foloseam termenul de florentino-spaniolo-brâncovenesc sau cel statutat de Moșinschi, care, profitând de faptul că mulți dintre arhitecții care au promovat acest stil erau evrei, l-a definit ca stil de rit spaniol.

“O casă era făcută ca o carte de vizită care să poată fi citită de oricine, să te reprezinte”

Prof. dr. arh. Sorin Vasilescu: Casa lui Petre Modolea a fost naționalizată și folosită de potentații noii aristocrații roșii, iar după anul 1989 a făcut obiectul une lungi și dificile operațiuni juridice în încercarea de recuperare. Important este faptul că, în perioada interbelică, burghezia românească bine educată, bine cultivată, a avut o anumită apetență pentru această formă de arhitectură mediteraneană. A existat într-un fel o distanțare a unor reprezentanți ai burgheziei de neoromânescul care își trăise viața, își îndeplinise pe de-a-ntregul rolul istoric pe care l-a avut, și au căutat alte mijloace de locuire și comoditate. O casă era făcută ca o carte de vizită care să poată fi citită de oricine, să te reprezinte. Dacă nu ar fi existat sincopele istorice, Petre Modolea ar fi fost o figură majoră a societății noastre. Era înclinat spre cultura clasică, fiind sensibil însă și la această nouă formă de arhitectură eclectică, cu elemente culese din diferite zone ale Mediteranei, printr-un proces complex care oferea o nouă variantă de arhitectură într-un context dominat de conflictul greu de rezolvat dintre tradiționalism și modernism.

“Până la urmă s-a reușit recuperarea casei, dar problema unei reabilitări și restaurări științifice a fost amânată, din motive materiale”

B365.ro: Aveți amintiri din această casă?

Prof. dr. arh. Sorin Vasilescu: Am cunoscut-o doar din exterior pentru că, în perioada în care se făceau demersurile de revendicare, mi-a fost imposibil să intru în casă din cauza noilor proprietari foarte suspicioși. Până la urmă s-a reușit recuperarea, dar problema unei reabilitări și restaurări științifice a fost amânată, din motive materiale. Casa a avut de suferit în funcție de noii beneficiari și de fireasca trecere a timpului.

“Tiberiu Niga este unul dintre cei mai importanți arhitecți ai României, unul dintre cei mai talentați”

B365.ro: Domnule Ghigeanu, cum ați descoperit Arhiva personală a arhitectului Tiberiu Niga?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Am avut șansa să descopăr o arhivă care a fost salvată de la un centru de topit hârtie din Brănești de către un anticar. Arhiva se află în acest moment în muzeul Facultății de Arhitectură Ion Mincu și are peste 600 de planșe. O altă parte din arhivă se află în posesia unuia dintre moștenitorii soției arhitectului, doamna Sanda Nicolau. Despre arh. Tiberiu Niga putem spune că este unul dintre cei mai importanți arhitecți ai României, cu siguranță unul dintre cei mai talentați. Tiberiu Niga stăpânea ambele mari calități ale desenului, avea talentul de a randa și excela în desenul tehnic. Desena și cu tunul, cu mină moala, dar și cu creionul ascuțit. Poate doar arh. Ioan Giurgea putea să-l depășească.

“După instaurarea comunismului, arh. Tiberiu Niga a pierdut tot, dar nu și-a pierdut cumpătul, a rămas un arhitect integru până la sfârșitul vieții”

B365.ro: De asemenea arh. Tiberiu Niga a fost un mare profesor, era supranumit Lordul.

Arh. Mădălin Ghigeanu: A fost un cadru didactic foarte important al școlii de arhitectură, toată lumea se înclină când vorbește despre Tiberiu Niga, un om cu o verticalitate și o moralitate excepționale. Aidoma lui Octav Doicescu și G.M.Cantacuzino, Tiberiu Niga a trecut prin toate vicisitudinile și problemele politice ale timpului. Soția sa, Sanda Nicolau, era o femeie superbă, o profesoară care apărea în revistele de epocă și se prezenta “doamna arhitect Sanda Niga”. Tiberiu Niga avea propria lui clientelă, câștigând proiectele doar prin talent. Tiberiu Niga a fost fiul arhitectului Ioan Niga, care a studiat și a lucrat în Budapesta, a fost arhitect și funcționar al Căilor Ferate Ungare și apoi al CFR, și a venit în București în anul 1922. După instaurarea comunismului, arh. Tiberiu Niga a pierdut tot, dar nu și-a pierdut cumpătul, a rămas un arhitect integru, moral, până la sfârșitul vieții.

“Experiența budapestană a arh. Ioan Niga se va reflecta și în lucrările sale, multe dintre proiecte având aerul somptuos al unei arhitecturi de tip Mittel-Europa”

Arh. Mădălin Ghigeanu:  Din autobiografia lui Tiberiu Niga, scrisă și semnată olograf, ce se află în dosarul CNSAS – Direcția Cercetare, Expoziții, Publicații – Dosarul nr. I 400213, – paginile 3-9, aflăm detalii importante despre biografia arhitectului Tiberiu Niga.

Tiberiu Niga s-a născut în Arad la 12 ianuarie 1906, fiind fiul arhitectului Niga Ioan. Între anii 1908-1911 familia Niga se va muta în Ungaria la Seghedin, iar apoi, între anii 1911-1919 în Budapesta, unde Tiberiu Niga va face școala primară și apoi cele 4 clase de liceu. Pe timpul școlarizării în Ungaria, va fi molestat de către colegii de clasă pentru originile sale. Tatăl său, arhitectul Ioan Niga, ce îi va fi mentor și colaborator mai târziu, va fi angajat ca arhitect la Căile Ferate Ungare, iar ulterior după Unire, va fi angajat la CFR. Experiența budapestană a arh. Ioan Niga se va reflecta și în lucrările acestuia, multe dintre proiectele sale având aerul somptuos al unei arhitecturi de tip Mittel-Europa, chiar și atunci când va aborda un registru al unei decorativități de tip neoromânesc. Exemple sunt imobilele din Bulevardul Dacia 42, sau sediul Societății Astra, din str Ion Ghica nr. 7 ( în stânga Bisericii Ruse), unde deși apar elemente de arhitectură neoromânească, sunt de o cu totul altă factură față de stilul autohton, uniform practicat de către Petre Antonescu, Paul Smarandescu sau Statie Ciortan în acele vremuri.

Arh. Mădălin Ghigeanu:  După primul război mondial familia se va muta la Cluj, unde Tiberiu Niga își va continua studiile la Liceul Gh. Barițiu. În anul anul 1922, familia se va muta în București, pentru ca ulterior, în 1923 Tiberiu Niga să înceapă studiile la Școala de Arhitectură, unde va fi șef de promoție. Va face parte din ceea ce eu am denumit Generația de aur – absolvenții anului 1930, fiind coleg de an cu Octav Doicescu, Ioan Giurgea, Paul-Emil Miclescu, George Damian, Grigore Ionescu, Grigore Mathias Hirtsch, Toma Marinescu, etc, nume celebre ale arhitecturii românești. În 1932-1933 va fi bursier la Paris și Roma, unde își va completă studiile de specialitate. În 1936 se va căsători cu profesoara Sanda Nicolau, o femeie frumoasă, ce se prezenta în publicațiile mondene ale vremii cu “M-me architecte Niga”. Din partea antreprizei „Ing. C. Nicolau” va primi multe lucrări, dar își va câștiga clientela fără a se baza doar pe relațiile de rudenie prin soția sa. În perioada 1930-1948 va avea o activitate prolifică, realizând cele mai importante lucrări ale sale, abordând o varietate de programe; de la vile individuale, blocuri de locuințe colective, până la biserici, sedii de birouri și construcții industriale. Abordarea stilistică va fi conformă vremii, oscilând de la stilul modernismului Art-Deco, la un mediteranean de factură italienizată, în spiritul echipei de la Simetria formată în jurul arh. Octav Doicescu și G.M.Cantacuzino, unde va fi colaborator pe toată perioada interbelică. Lucrările realizate în această perioadă vor fi întinse pe un larg teritoriu: București, Arad, Reșița, Brașov, Anina, Predeal, Cluj, Rusciuk-Ruse, Iași,Odessa, Galați, Ploiești, Oltenița.

“Singura avere pe care am reuşit s-o înjghebez după 30 ani de economii şi muncă, se reduce la o garsonieră şi un apartament”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Tiberiu Niga va câștiga mai multe concursuri de arhitectură; Uniunea Avocaţilor, Catedrala Neamului – Premiul I, sediul U.C.E.A, Sistematizarea Pieţei Republicii, Sediul U.G.I.R,Teatrul Municipal Arad, Ştrandul Municipal Arad,etc. Pentru Teatrul din Arad va fi aspru criticat în Revista Arhitectura de către arh. Anton Dâmboianu, pentru o abordare stilistică ‘în spiritul vechii orânduiri’.

Deși reușise să realizeze multe proiecte, nu va va face avere, mai mult, casele pe care și le construise din resurse proprii vor fi naționalizate așa cum descrie în autobiografia să scrisă prin anii ’50.

Arh. Tiberiu Niga: Într-o activitate profesională de peste 30 ani am realizat proiectarea şi controlul a peste 350 lucrări şi executate a unui foarte mare volum de studii, anteproiecte şi concursuri pentru lucrări diverse ca: locuinţe, decoraţie interioară, lucrări industriale, social-culturale, sistematizări, etc.

Singura avere pe care am reuşit s-o înjghebez după 30 ani de economii şi muncă, se reduce la o garsonieră primită în plată la construirea unui bloc de locuinţe şi un apartament, fosta mea locuinţă, construită cu imense greutăţi şi sacrificii între anii 1939-1943, fiind naţionalizată. Aversiunea înăscută şi natura preocupărilor mele de ordin profesional m-au ţinut departe de orice activitate politică”.

Între anii 1949-1952, arh. Tiberiu Niga a profesat în cadrul Institutului de Proiectare şi a Construcţiilor ca arhitect şef de atelier şi apoi în Institutul Proiect Bucureşti în calitate de şef de atelier şi şef de sector. Va deveni în 1965 cadru didactic în Institutul de Arhitectură Ion Mincu, avându-i asistenţi pe Aurelian Trișcu, Lucian Popovici şi Radu Mănăila, fiind un venerat dascăl pentru multe generații de arhitecți. Moare în anul 1979.

„În breasla noastră nu se știa că imobilul Petre Modolea ar fi fost semnat de Tiberiu Niga”

B365.ro: În teza de doctorat prezentați imobilul Petre Modolea drept o lucrare inedită. Prin ce este inedită?

Arh. Mădălin Ghigeanu: În breasla noastră nu se știa că această lucrare ar fi fost semnată de Tiberiu Niga. Deși era o casă frumoasă, nu se vorbea despre ea, eu unul nu auzisem nimic. De câte ori vedeam imobilul, admiram nu numai calitatea lui arhitecturală, ci și modul în care este amplasat, Tiberiu Niga retrăgându-l la maximum de la linia străzii, protejând astfel foarte mult parcul din fața casei, lucru pe care marea majoritate a arhitecților din ziua de azi nu l-ar fi făcut. Casa este alipită la calcan de proprietatea de la est, lăsând o curte generoasă către intersecția cu strada Clucerului, lată de 6 metri până la stradă. Tiberiu Niga a salvat astfel acea foarte frumoasă grădină din fața casei, care face foarte bine orașului. Meritul acestei abordări este nu numai al arhitectului, ci și al proprietarului, Petre Modolea, care a acceptat să nu ocupe terenul, așa cum se practica în zonă. Strada G. D. Mirea este un adevărat muzeu, reprezintă o expoziție de arhitectură mediteraneană, acolo a proiectat arh. Henrieta Delavrancea, găsim la nr. 10 o lucrare semnată de arh. Nicu Georgescu, iar în celălalt capăt al străzii, către Kiseleff la numărul 53, se află lucrarea arh. Alexandru Zaharia– proprietatea ministrului Grigore Gafencu.

“Parterul are un apartament de 5 camere, cu intrare separată, iar apartamentul de 3 camere și garsoniera de la etaj au tot intrare separată”

B365.ro: Interiorul imobilului are o seră de 12 mp care luminează sufrageria?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Construcția S+P+1E+ Mezanin apare în dosarul de autorizare cu trei unități de locuit, un apartament mare de 5 camere cu biroul de la parter, o garsonieră plus un apartament de 3 camere la etaj. Am vrut să aflu de ce a împărțit astfel casa Tiberiu Niga și încă nu am aflat. De ce parterul are un apartament de 5 camere, cu intrare separată, iar apartamentul de 3 camere și garsoniera de la etaj au tot intrare separată? Cine locuia acolo? Petru Modolea știm că a avut o singură fată și mi-e greu să cred că ea ar fi stat cu părinții la parter. Compoziția planului respectă regula interbelicului de a se trece mai întâi prin acel hall de distribuție. La parter se află un apartament vast, orientat către curte spre vest, însă  rezolvat funcțional  foarte bine în plan, având în vedere că toată latura de est este calcan. Astfel, din living-hall se accede, prin glasswanduri mari, către sufrageria de 24 mp, amplasată pe zona lipită de calcan. Aceasta este luminată dinspre nord printr-o seră de 12 mp, care aerisește și luminează și sufrageria. Principiul interbelic era ca locul de luat masă să fie o cameră mare, separată. Tiberiu Niga nu putea să realizeze acolo un spațiu lung de 9 metri pe 4, ci îl împarte în două.

“Limbajul este în stil mediteranean, cu elemente de compoziție a fațadei cu ferestre bifore, încadrate de un arc în plin cintru”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Proiectul autorizat în anul 1938 are, în mod fericit, două variante propuse de Tiberiu Niga, ambele excepționale atât că partiu, cât și ca fațade. Limbajul este în stil mediteranean, cu elemente de compoziție a fațadei cu ferestre bifore, încadrate de un arc în plin cintru, detaliu pe care îl regăsim și în proiectul lui Tiberiu Niga pentru imobilul din Dorobanți nr. 242. Multe reprezentări de acest tip se regăsesc în schițele din arhiva sa personală, cum ar fi proiectul vilei ing. Orbonaș. Același limbaj mediteranean l-am regăsit la vila lui Renato Ferrero, realizată de Tiberiu Niga în anul 1937 în Piața Buzdugan, azi Charles de Gaulle, cu un an înainte de proiectul lui Petre Modolea.

“Doamna Lili Bărbuceanu, soția lui Petre Modolea, era educată la pension, știa multe limbi străine, iar tatăl ei, avocatul Bărbuceanu, administra averea lui Sașa Odobescu”

B365.ro: La parter se află și un birou proiectat special pentru un înalt funcționar al statului. Cine a fost Petre Modolea?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Am avut marea șansă ca Petre Modolea să fie rudă cu profesorul arh. Sorin Vasilescu, îndrumătorul meu la teza de doctorat. I-am cerut să intre în legătură cu verișoara lui, doamna Smaranda Diaconescu, nepoata directă a lui Petre Modolea, care a întocmit o biografie a bunicului său. Petre Modolea a fost angajat al Ministerului de Interne timp de 47 de ani și a avut funcția de Director al Administrațiunii Generale Contenciosul Statistice din Ministerul de Interne. S-a născut și a crescut în Târgoviște, într-o familie modestă de târgoveți. Va fi înfiat mai târziu de o mătușă, doamna Predescu-Modolea, de la care va prelua numele de Modolea. După terminarea liceului în București se va angaja drept conțopist la Ministerul de Interne, apoi va urca treaptă cu treapă în ierarhie până ajunge să dețină funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție Administrativă. Termină Facultatea de Drept în 1906 și este de menționat faptul că participă la luptele crâncene de la Mărășești din Primul Război Mondial, pentru care va fi decorat. Doamna Lili Bărbuceanu, soția sa, era educată la pension, știa multe limbi străine, iar tatăl ei, avocatul Bărbuceanu, administra averea lui Sașa Odobescu, fiica generalului rus Bagrațian și soția scriitorului și ministrului Alexandru Odobescu.

Arh. Mădălin Ghigeanu: Pe Petre Modolea îl găsim în perioada anilor ’20 menționat în istoria arheologiei românești, în volumul “Inceputurile cercetării arheologice la Capidava”. A fost redactor la Buletinul Oficial a Ministerului de Interne, era membru în Comisia Consultativă de Heraldică, era un om de cultură, deși știm din istoria familiei că lucra pentru Siguranța Statului. Chiar și modul prin care trasează, împreună cu arh. Tiberiu Niga, proiectul casei din strada G. D. Mirea dovedește un om de o înaltă ținută intelectuală.

“Prin Tiberiu Niga facem primul pas în Școala de Arhitectură, desparțindu-ne cu timpul, dar revenind mereu la el”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Importanța arhitectului Tiberiu Niga în cadrul breslei arhitecților cred că este puțin conștientizată de către marea lor majoritate. Puțini arhitecți români realizează cât de mult îi datorăm lui Tiberiu Niga. Cred că a format arhitecți, chiar fară a le fi dascăl în mod direct. Dacă aș face un clasament al celor mai abili desenatori din breaslă, cred că Ioan Giurgea, Tiberiu Niga sau Nicolae Cucu ar fi printre primii pe podium. Octav Doicescu sau Henriette Delavrancea sunt creatorii unor concepte de arhitectură, a unei identități arhitecturale, fără a excela însă în măiestria randărilor elaborate, așa cum le vedem în planșele primilor trei. Dacă Nicolae Cucu poate fi considerat un talent al desenului ”ornamental’, Ioan Giurgea un bun desenator atât al “ornamentalului” cât și al desenului ‘tehnic’, cu un abil concept al detaliilor, la Tiberiu Niga se regăsesc prin excelență atât ‘tehnicul’ și ‘ornamentalul’, dar mai ales conceptul funcțional al spațiilor, al partiului de arhitectură, la care ceilalți doi de multe ori rămân în urmă, fiind ‘furați’ parcă de către propriul talent, fiind împinși mai mult de mână și mai puțin de gândirea de arhitectură.

De la Tiberiu Niga păstrăm (încă de prin anii petrecuți la meditații anterior admiterii), linia vibrantă, hașura cu creionul cu mâna moale, desenul cu anturajul și fontul cu „scris de arhitect”, dar și un prim demers al gândirii pe care fiecare dintre noi și-l va forma mai târziu în spiritul propriu. Prin Tiberiu Niga facem primul pas în Școala de Arhitectură, desparțindu-ne cu timpul, dar revenind mereu la el. Dar, desigur, asta e părerea mea și mi-o asum.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care