Povestea fabricii APACA din București. De unde provine denumirea platformei construite în doar 97 de zile

23 iun. 2022
21695 Afișari
Povestea fabricii APACA din București. De unde provine denumirea platformei construite în doar 97 de zile
Sursa foto: altmarius.ning.com/București Azi - Ieri. 1959.

Cu o istorie în lumea confecțiilor de aproape 140 de ani, APACA reprezintă unul dintre cele mai longevive nume din istoria industriei bucureștene. Totuși, ascensiunea și declinul acestor ateliere s-a produs în perioada regimului comunist, când aici au lucrat timp de cinci decenii zeci de mii de angajați. Prin urmare, vă prezentăm povestea fabricii APACA.

Fabrica APACA reprezintă unul dintre cele mai importante repere industriale din București și una dintre cele mai mari fabrici de confecții din țară. Deși lumea îi spune APACA și îi spune așa de când se fac haine și uniforme aici, întreprinderea a purtat mai multe denumiri diferite în perioada regimului comunist.

De unde provine denumirea de APACA

Înainte de toate, denumirea de APACA reprezintă o abreviere a Atelierelor de Producţie Armament și Confecţiuni ale Armatei care au fost inaugurate în anul 1881 și care au reprezentat o antrepriză de stat. După cum spune și numele, aici se produceau în mare măsură uniforme militare.

Imagine cu atelierele APACA de dinainte de instaurarea regimului comunist

Odată cu instaurarea regimului comunist, în 1948, partidul ajuns la putere dorea să își facă simțită prezența prin construcții de impact, de mari dimensiuni. Printre primele propuneri venite a fost realizarea în termen cât mai rapid a unei fabrici moderne (la acea vreme) de confecții. Propunerea ar fi venit chiar din partea celui care avea să devină liderul Partidului Comunist peste doar un deceniu, și anume Gheorghe-Gheorghiu Dej. Acest lucru a fost relatat de demnitarul comunist Gheorghe Gaston Marin în memoriile sale:

„Se simţea nevoia să facem o demonstraţie a capacităţii noastre de a construi ceva şi în domeniul industrial, scrie fostul demnitar comunist. La 23 ianuarie, Gheorghiu-Dej mi-a relatat vizita sa la fabrica de confecţii Apaca, care producea în nişte barăci ponosite, la Cotroceni, uniforme pentru militari. Personalul, aproape în totalitate femei, lucra în condiţii insalubre, greu de suportat, fie şi la vedere. Cu entuziasmul său molipsitor, Dej mi-a propus să mă ocup de construcţia şi de echiparea unei noi fabrici moderne de confecţii, care să fie realizată într-un termen scurt”, a scris Gheorghe Gaston Martin.

Proiectul noii clădiri a APACA avea să fie realizat de o echipă de arhitecți,formată din M. Alifanti, H. Stern, A. Damian, G. Pavlu, I. Şerban, I. Ghica-Budesti și V. Krohmalnic. Proiectul de rezistență a fs Emil Prager, Emil Calmanovici și Tiberiu Eremia, care au venit pentru realizarea lucrărilor cu propriile utilaje de șantier, dar și cu proprii specialiști.

Aripa „A” a fabricii de confecții „Gheorghe Gheorghiu-Dej” a fost inaugurată cu trei zile înainte de sărbătoarea zilei de 1 mai 1948, lucrarea fiind realizată într-un timp record – 97 de zile de muncă la foc automat din partea muncitorilor calificați și a brigadierilor UTM-iști, care au lucrat în trei schimburi. În acele vremuri, nu de puține ori se puneau ca termen pentru lucrări date cu semnificație pentru regimul comunist, adesea data de încheiere a lucrărilor fiind dificile, sau chiar aproape fanteziste.

Aici au lucrat 1.150 de brigadieri UTM-iști voluntari și 600 de lucrători calificați, fiind folosite o mie de vagoane de materiale și muncitorii lucrând în total împreună 1.396.000 de ore de lucru.

Indiferent de denumirea pe care a purtat-o, bucureștenii tot APACA i-au spus

Deși de-a lungul timpului a purtat denumiri precum Fabrica „Gheorghe Gheorghiu-Dej”, Întreprinderea de Confecții și Tricotaje București sau Fabrica de Confecții și Tricotaje – București, atât cei care lucrau acolo cât și restul bucureștenilor se refereau la această întreprindere drept APACA. Și în prezent, dacă o persoană se referă la această zonă folosește termenul de APACA.

Un aspect important legat de APACA este faptul că este una dintre primele fabrici ridicate de comuniști, membrii partidului aflat atunci la putere dorind să o folosească drept exemplu pentru populația țării. Totodată, aici a fost amenajat primul șantier național al tineretului.

„La 28 aprilie, cu trei zile înainte de termen, fabrica utilată în întregime cu maşini noi, cu muncitoare îmbrăcate în haine noi de lucru, cu instalaţia de are condiţionat în funcţiune a fost inaugurată în prezenţa lui Gheorghiu-Dej. Ulterior, s-a construit o a doua aripă, la fel ca prima, şi noi corpuri pentru realizarea de modele de îmbrăcăminte, probe şi expoziţii pentru clienţii interni şi externi, unitatea devenind cea mai mare producătoare de confecţii de înaltă calitate, exportând produsele sale în toate ţările mari industrializate, de pe toate continentele”, mai nota Gheorghe Gaston Martin.

Clădirea fabricii avea 180 de metri lungime și 18 în înălțime, se ridica pe patru etaje și parter și era gândită pentru a cuprinde 1.024 de mașini de cusut și mașini anexe, unde aveau să lucreze 1.600 de persoane. Corpul principal era prevăzut să fie legat cu o cantină-sală de festivităţi, dispunând de o bucătărie modern echipată.

Înainte de Revoluție, la APACA lucrau circa 18.000 de persoane în toată fabrica. În anul 1992, întreaga uzină a fost privatizată, unitățile de producție fiind pe rând vândute și ulterior transformate în alte afaceri. Potrivit datelor din aprilie 2011, pe platforma industrială APACA își desfășurau activitatea 193 de firme, 24 de persoane fizice autorizate și peste 6.000 de angajați, cu o cifră de afaceri de circa 170 de milioane de euro la acea vreme.

Cookies