Palatul de la Șosea în care a copilărit Regele Mihai. Când era zăpadă-n București, copiii din cartier își legau săniile de mașina lui ca să prindă viteză

29 dec. 2021
3102 Afișari
Palatul de la Șosea în care a copilărit Regele Mihai. Când era zăpadă-n București, copiii din cartier își legau săniile de mașina lui ca să prindă viteză
Poveste de iarnă cu zăpadă mare în București. Regele Mihai a copilărit în Palatul de la Șosea iar copiii din cartier își legau săniile de mașina lui ca să dea o tură

Înainte de încălzirea globală, iernile din București veneau cu multă zăpadă și tot orașul ieșea la Șosea să se plimbe cu sania, “să se aerisească și să se bulgărească”. De sărbătorile de iarnă, Bulevardul Kiseleff, astăzi o arteră aglomerată și anostă, se transforma într-o adevărată stațiune de schi cu fotografi ambulanți care făceau poze la minut și vânzători de salep sau de castane care-și cărau după ei sobițele. Copiii din cartier își legau săniile de mașina prietenosului Voievod Mihai care locuia în Palatul său de la Șosea, astăzi sediu de bancă. Poveste de iarnă de vis din Bucureștiul interbelic, astăzi la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat patrimoniului orașului.

Palatul în care a copilărit Regele Mihai I este clădirea de la Șosea (Bulevardul Kiseleff 13-15) în care, în prezent, se află sediul unei bănci. A fost naționalizat în anul 1948 și a servit drept Centru Cultural al Ambasadei Uniunii Sovietice, adică a fost rechiziționat de armata de ocupație fără discuție. Palatul se află vis a vis de Ambasada Rusiei și astăzi.

palatul, regal, kiseleff
Palatul în care a copilărit Regele Mihai I este clădirea de la Șosea, adică Bulevardul Kiseleff 13-15, în care în prezent se află sediul unei bănci.
palatul, kiseleff
Palatul în care a copilărit Regele Mihai I este clădirea de la Șosea, adică Bulevardul Kiseleff 13-15, în care în prezent se află sediul unei bănci.

Reședința în care a copilărit Regele Mihai este compusă din trei case distincte, unite de arhitectul Domeniilor Regale

Oana Marinache, istoric de artă, pentru B365.ro: “Acolo sunt de fapt trei proprietăți unite de Regele Carol al II-lea, trei clădiri distincte. În anul 1911 familia Iarca fragmentează proprietatea pe care o avea și vinde casa ei veche prințului George Valentin Bibescu, pentru că acesta dorea să-și mute mama la Șosea, să o mute pe prințesa Valentina Bibescu din Palatul care acum este blocul Gioconda, de pe cheiul Dâmboviței. Se spune că acea proprietate a fost proiectată de arhitectul Grigore Cerchez. Corpul de casă există și astăzi și este volumul din partea dreapta, cum privești Palatul Regal. Familia Iarca construiește o clădire distinctă, între proprietăți existând un teren vast. Modul de a organiza proprietățile la Șosea era ca vilele să fie izolate și să aibă niște grădini spectaculoase, cu mari suprafețe de teren. Proprietățile rămân distincte până după Primul Război Mondial, până către 1918. În anul 1920, Familia Regală dorește să achiziționeze mai multe terenuri și case în zonă pentru a le uni, pentru a face o singură proprietate. În 1922, Familia Regală apelează la arhitectul Domeniilor Regale, Jean Ernest, care uneste proprietațile existente, adică vila Bibescu și Casa Iarca și realizează volumul central al Palatului, acela cu turn foișor în stil neoromânesc. Practic este ceea vedem noi acum între Șoseaua Kiseleff și strada Delavrancea, însă proprietatea inițială mergea cu dependințele mult mai în spate. Corpurile de Palat sunt diferite și ca nivel de înălțime, dacă vă uitați”.

iarna, bucuresti, soldati
Din iernile de altădată din Bucuresti.

Regele Mihai a copilărit la Șosea și era prieten cu copiii din cartier

În acest Palat a copilărit Regele Mihai și tot aici și-a revăzut tatăl în ziua de 8 iunie 1930 când Carol al II-lea s-a întors să-i ia tronul.

Regele Mihai I: “N-am nicio amintire despre Carol al II-lea până în anul 1930, când s-a întors în țară. Îmi amintesc foarte clar, eram în casa de pe Kiseleff și el a venit să mă vadă. Știam că el există, îl văzusem și în fotografii, dar nu puteam să fac nicio legătură între persoana lui și ceea ce știam eu despre el (..) Era atunci de față parcă și Principesa Elisabeta. Mama se retrăsese lângă o fereastră și plângea”, Mircea Ciobanu, “Convorbiri cu Regele Mihai I al României”, editura Humanitas.

carol, rege, si, mihai, bebelus
“N-am nicio amintire despre Carol al II-lea până în anul 1930, când s-a întors în țară. Îmi amintesc foarte clar, eram în casa de pe Kiseleff”.

Palatul avea un garaj cu multe mașini, marea pasiune a Regelui Mihai încă din copilărie

O parte din obiceiurile celorlalte reședințe regale s-a menținut și în Kiseleff. Ca și la Cotroceni, vinul din pivnița Palatului era vândut, între 1 ianuarie și 31 mai 1930 încasându-se 123.228 de lei. Palatul nu avea doar vin din abundență ci și mașini, marea pasiune a Regelui Mihai, mașini din care, la 26 iulie 1932, vor fi vândute la licitație un camion Fiat și un microbus Citroen, în garaj rămânând doar două mașini de lux, unele chiar decapotabile: două Rolls-Royce-uri, un Lincoln, o Lancia- Dilanda, două Citroen-uri, două Ford-uri și un Fiat. Întreg acest patrimoniu era bine păzit de două plutoane din batalionul de Gardă Regală. Palatul era foarte bine administrat, din personalul lui făcând parte un guvernator, un institutor, un profesor de gimnastică, trei doamne de Onoare, un general șef al Casei Militare, doi adjutanți, un șef al cancelariei. Lor li se adaugă personalul de serviciu: cinci șoferi, un șef al parcului Palatului, un administrator, un grădinar și un croitor”, Narcis Dorin Ion în cartea “Palate din București”.

iarna, in, cotroceni, foto willy, pragher
Iarna in Cotroceni, foto credit Willy Pragher.
kiseleff, iarna, interbelic
Soseaua Kiseleff in perioada interbelică, iarna.

Tinerii țipă de bucurie și se bulgăresc când săniile lor se încrucișează”

Iarna la Șosea era o feerie. Lumea bună înfofolită în blănuri ieșea la plimbare cu săniile. “Vizitii în pufoaice umflate, stând în picioare pe săniile lor, conduc grupuri de câte patru sau cinci tineri care țipă de bucurie și se bulgăresc când se încrucișează”. Toată lumea bea salep, o băutură dulce, fierbinte, cu piper.

iarna, in, bucurestiul, interbelic
Iernile din Bucurestiul de altădată, foto credit Willy Pragher.

Dorothee Hasnaș este arhitect, manager cultural, cu studii de specialitate in București, Stuttgart și Karlsruhe. Bunica sa ii povestea despre iernile de altădată de la Șosea și despre prietenosul Rege Mihai care trăgea săniile copiilor cu mașina prin cartier.

dorothee, hasnas, arhitect, cu sania
Dorothee Hasnas in anii ’80 in cartierul Bunicii, parcul Bordei.

Străbunicul meu a fost farmacist și înainte să meargă la farmacie se ducea dimineața să încalece la Șosea”

Dorothee Hasnaș: “Bunica mea era fiica unor farmaciști care aveau farmacia “La ochiul lui Dumnezeu” pe Calea Victoriei 138, vis a a vis de Palatul Știrbei. Străbunicul a cumpărat un teren în actuala zonă Clucerului pentru că el fusese în primul război ofițer și dimineața, înainte să meargă la farmacie, se ducea să încalece. Și avea calul la grajdurile de pe Kiseleff. În anii ’30 pe Kiseleff erau alei cu pietriș unde se putea călări. De aceea a luat el terenul acela, deși lucra la farmacie în centru. Toată lumea a râs de el: ia uite farmacistul, nebunul, își ia teren acolo în spate”.

iarna, cismigiu, interbelic
Din iernile de altădată din Bucuresti. Foto credit Agerpres.
Copiii de pe străduțe aveau voie să se agațe cu săniile de mașină și Regele îi trăgea prin cartier”

Dorothee Hasnaș: ”Regele Mihai s-a născut în 25 octombrie 1921, iar bunica mea era născută în anul 1926. Atunci când el învăța să conducă, copiii de pe aceste străduțe aveau voie să se agațe cu săniile de mașină și Regele îi trăgea prin cartier. Ajungeau în parcul Kiseleff și acolo era un derdeluș renumit. Bunica și toți copiii stăteau la portiță cu săniile, știau ora când iese Regele, apoi toți se agățau de funie, iar Regele îi lăsa la derdeluș, acolo avea “stație”. Mai exista și un patinoar improvizat la Șosea. Era acolo o familie care avea restaurantul Flora, nu știu dacă erau nemți, dar bunica spunea mereu încântată acolo, la nemții noștri”.

doamna, iarna, interbelic
Doamna cu fetița cu patine din Bucurestiul de altădată, foto credit Gordas.
“Birjelor li se alăturau săniile a căror cai erau acoperiți cu valtrapuri și purtau la gât zurgălăi”

Tot pe șoseaua Kiseleff, dincolo de Palatul unde locuia Regele Mihai, aproape de casa Miclescu se afla vestitul restaurant Flora care dispunea de o terasă unde în fiecare seară se dansa de zor. Aici veneau și cântau dizeuzele și cântareții de șlagăre, tangouri și romanțe la modă: Zavaidoc, Jean Moscopol, Ioana Radu și sora ei, Mia Braia, Maria Tănase, Cristian Vasile. Șoseaua Kiseleff era cu mult înainte de hipodrom o cale a distracțiilor mondene. Boierii noștri când au ales locul hipodromului au știut bine ce fac (..) Până la venirea comuniștilor prezența bucureștenilor la Șosea era continuă datorită birjelor cu muscalii lor. Îmi amintesc nu numai de aspectul lor sau de plimbările făcute cu birja ci și de tropotul copitelor cailor care era un fel de melodie de fond discretă dar permanentă. Iarna birjelor li se alăturau săniile a căror cai erau acoperiți cu valtrapuri și purtau la gât zurgălăi”, Constantin Bălăceanu Stolnici, “Amintiri.. Lumea bună de altădată”.

Din iernile de altădată in Bucuresti.
Pe Kiseleff curgea câte un șir de auromobile cu 25 km pe ora, bară la bară, fără pic de distanță între ele”

Duminica Șoseaua Kiseleff era greu de traversat. Pe mijloc, cu politețe se pot depăși două trăsuri. Pe laterale curge câte un șir de auromobile cu 25 km pe ora, bară la bară, fără pic de distanță între ele. Toate culorile, toate mărcile, de la De Dion-Bouton, Pearce Arrow, Mercedes-Benz, chiar și un Rolls Royce, la mai modernele Renault, Fiat, Ford. Mai toate decapotate. Câteva grupuri de copii, aceleași zilnic (cam către cinci, șase) trec împărțite pe originea etnică a guvernantelor. Englezoaice uscate, severe. Nemțoaice blonde care calcă apăsat și vorbesc tare”, Luli August Sturdza, “Așa s-au întâmplat, așa le-am însemnat”, Editura Humanitas.

patinoar, cismigiu, interbelic
Patinoarul din Cismigiu in perioada interbelică.
copii, cu steaua, foto veche
Mos Craciun de altădată cu Steaua in Bucuresti.
La colțul străzii care este acum Delavrancea era un împăietor, taxidermistul Bucureștiului”

Dorothee Hasnaș: “Copiii se dădeau cu sania și vedeau cum conduce Regele și îi făceau cu mâna. Era foarte prietenos. La colțul străzii Delavrancea cu Ady Endre, care se numea atunci Aleea D, era un împăietor, de la el din subsol mirosea îngrozitor, se temeau copiii de locul acela. Copiii făceau concursuri de cine are curajul să se ducă până la ușa împăietorului, taxidermistul orașului. La noi în familie a fost o mare dramă cu un cățel al unei mătuși. Ca să-i facă o glumă, când s-a prăpădit cățelul, un unchi l-a dat la împăiat și i l-a pus pe dulap, sa-l vadă mereu – toți au considerat că este o glumă cam deplasată”.

Farmacia “La Ochiul lui Dumnezeu” a rămas deschisă și în timpul bombardamentelor din cel de-al Doilea Război

Dorothee Hasnaș: “Străbunicii mei au fost farmaciști care au venit o dată cu Regele Carol I. Farmacia lor avea în spate o grădină cu ierburi medicinale pe care le uscau pentru a face siropuri si “casete”, acum acolo este un bloc. Există o poveste foarte importantă la mine în familie. Străbunicul ținea farmacia deschisă în timpul bombardamentelor, ca să poată ajuta pe cine are nevoie. Dupa ce întoarcerea armelor în 23 August 1944, germanii au început sa bombardeze Capitala. La o alarmă în timpul noptii au venit cei de la Palatul Știrbei și i-au spus străbunicului “hai să te adăpostești la noi în subsol”. El a refuzat întâi, că poate o să fie cineva rănit și trebuie să țină farmacia deschisă. Până la urmă a plecat dar a zis că o să lase farmacia deschisă, o să închidă ușa doar cu clanța. Și a pus feșe, pansamente și dezinfectant pe tejghea, dacă are cineva nevoie să intre să își ia. S-a dus la adăpost la Știrbei și atunci a căzut o bombă prin aerisire direct pana în subsolul casei, în ultima zi de bombardamente, aruncând totul in aer. Când a ieșit dimineața, a mai găsit doar clanța în mijlocul străzii, doar atât mai rămăsese din farmacie”.

Bunicii nu mai sunt ca să ne povestească despre iernile de altădată de la Șosea, însă cât timp ne amintim de ei, mai trăiesc. Mai sunt.

familia, regala, craciun, 1906
Familia Regala a României, Crăciun, 1906.

„Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

 

Cookies