Poţi să te laşi de fumat cu 300 de lei. VEZI AICI CUM

de:
18 nov. 2010
0 Afișari
Poţi să te laşi de fumat cu 300 de lei. VEZI AICI CUM

Să te laşi de fumat e cel mai uşor lucru din lume. Eu ştiu pentru că am făcut-o de mii de ori”. Chiar dacă acest citat e un apocrif al lui Mark Twain, spune multe despre renunţarea la fumat. Că importantă e voinţa să te laşi, chiar dacă o faci de sute de ori. Și, totdată, că voinţa nu-i întotdeauna suficientă ca să te scape de dependenţă. E de lucru pe mai multe planuri.

Lupta împotriva viciului fumatului, asociat de medici dependenţei de droguri, implică eliminarea dependenţei fizice de nicotină şi a dependenţelor psihologice şi sociale. Aici întră în scenă Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti, ai cărui medici oferă informare, medicamente şi consiliere psihologică bucureştenilor care s-au săturat să tragă în piept monoxid de carbon şi să-şi tapeteze plămânii cu gudron.

Două femei aşteaptă în cabinetul anti-fumat de la „Marius Nasta” ticsit cu afişe avertizând asupra modului în care fumatul dăunează sănătăţii. Una dintre ele, cu părul tapat şi vopsit roşcat, tuşeşte zgomotos şi spune că suferă, încă din copilărie, de astm bronşic. Cealaltă a reuşit să se lase de fumat pentru o vreme, dar n-a rezistat mult şi s-a reapucat. Se teme însă că s-ar putea îmbolnăvi, aşa că s-a decis să intre în programul StopFumat al Ministerului Sănătăţii.

Medicul Magda Ciobanu le explică celor două femei care sunt metodele care le pot înlesni renunţarea. Magda Ciobanu face asta în fiecare zi de joi, de la 15.30, când se întâlneşte grupul de informare. În fiecare lună, aproximativ 50 de bucureşteni calcă pragul cabinetului de la „Marius Nasta”. La fel ca cele două femei, toţi ascultă prelegerea medicilor despre metodele de renunţare, ca să poată alege calea cea mai potrivită.

„Vezi că-ţi face rău, că dai o grămadă de bani. Dar oamenii nu sunt tâmpiţi la cap. Nicotina e un drog”, spune Magda Ciobanu. Dependenţa fizică de fumat vine din faptul că nicotina stimulează neuronii din centrul plăcerii determinându-i să producă dopamină, una dintre substanţele care provoacă starea de bine. Aşadar, fumatul te face să te simţi bine fizic, la fel ca drogurile. Și, în acelaşi timp, aidoma drogurilor, îţi face rău pe alte căi.

Tot ca în cazul drogurilor, absenţei nicotinei cauzată de renunţarea bruscă la fumat cauzează stări neplăcute. „Dacă nu fumează o vreme, îl apucă bâzdâcul. Asta se datorează absenţei nicotinei care se elimină prin rinichi şi începi să te simţi rău”, explică medicul. „Bâzdâcul” de care vorbeşte Magda Ciobanu e cauza principală pentru care renunţarea prin voinţă cu care mulţi se împăunează nu dă foarte des rod.

Pentru sevrajul provocat de lipsa nicotinei pe care o furnizează ţigara există soluţii. Clasicii plasturi cu nicotină sunt o metodă care uşurează sevrajul. La fel şi guma cu nicotină Nicorette. „Îţi dau nicotină, fără să mai introduci toate porcăriile din ţigară. Îţi dă nicotina şi tu poţi să te ocupi de restul, de partea psihologică”, spune Magda Ciobanu.

Pentru cei care nu agreează plasturii, există varianta medicamentelor fără nicotină: Zyban şi Champix. Aceste medicamente se conectează direct cu receptorii neuronali şi alină simptomele sevrajului. Mai mult, scad nevoie de a fuma şi lovesc direct în plăcere, adică în „recompensa” pe care o obţin fumătorii din ţigară.

Aceste produse nu sunt însă de ajuns. Plasturii şi pilulele ajută, dar nu te lasă de fumat. Asta pentru că dependenţa psihologică şi cea socială sunt cauzele cele mai greu de înlăturat. De aceea, medicii le cer pacienţilor să realizeze un plan în care să noteze când şi de ce fumează, astfel încât să ştie care sunt tabieturile şi contextele cu care este asociat în mod plăcut fumatul. Apoi, psihologul îi sfătuieşte să desprindă ţigara de contextul confortabil.

De exemplu, dacă asociem ţigara cu şezutul în fotoliu, răsfoitul unui ziar şi sorbitul unei cafele, psihologul recomandă ca ţigara să fie fumată afară, în faţa blocului, astfel încât pacientul să realizeze că nu fumatul în sine îi face plăcere, ci toată scena. Sfaturile sunt asemănătoare şi în cazul şoferilor, pentru care fumatul e o bulă antistres în traficul congestionat din Bucureşti. Acestora le este recomandat să-şi lase pachetul de ţigări în portbagaj şi să ţină altceva la îndemână, aşa că, dacă vor să-şi aprindă o ţigară, trebuie să tragă pe dreapta în loc să stea confortabil pe scaunul tapiţat al maşinii.

„Eu nu reuşeam să scriu nicio propoziţie, dacă nu fumam”, îşi aminteşte Ioana, o tânără care a izbutit să se lase de fumat. „Și atunci aprindeam una din care nu fumam, scriam doar cu ea în mână. Și de câte ori vroiam să trag un fum, beam o gură de apă. Am băut la apă….”, continuă ea.

Bărbaţii, mai dispuşi să renunţe decât femeile

Majoritatea pacienţilor, 60%, sunt bărbaţi, pentru că, oricât de paradoxal ar suna, bărbaţii reacţionează mai uşor la frică. Femeile suportă mai uşor durerea, iar fumatul e un mod de a reglementa emoţia în cazul femeilor trecute de 35 de ani. „Nu am avut nici un bărbat care să spună asta e singura mea plăcere, femeile o zic frecvent”, spune Magda Ciobanu. Paradoxul continuă dacă e să ne amintim de Mihaela Rădulescu, în lenjerie intimă pe panourile publicitare al campaniei Ministerului Sănătăţii, cu sloganul „Chiar e fumatul singura ta plăcere?”…

Înscriere pe bani, medicamente gratuite

Oricine se poate înscrie în Programul Naţional Stop Fumat. Tot ce trebuie să faceţi e să mergeţi joia, la 15.30 la grupul de informare, cu buletinul asupra dumneavoastră. Până anul acesta, programul oferea tratament gratuit, însă acum costă 100 de lei. „Am introdus o taxă modică. 100 de lei pentru patru consultaţii e fumatul pe o săptămână”, spune Magda Ciobanu. Prin această taxă, Ministerul caută să-i descurajeze pe cei care se înscriu de amorul artei şi consumă degeaba medicamentele care sunt gratuite prin acest program. O cutie de Zyban costă, în mod normal, 80 de lei, iar una de Champix, 170 de lei. Pacienţii trebuie să folosească două cutii dintr-unul din aceste medicamente pe lună. Tratamentul durează două sau trei luni, timp în care pacienţii primesc câte două cutii de medicamente lunar. În plus, pacienţilor le este recomandat să participe la patru şedinţe cu un psiholog, care costă în total 200 de lei. Programarea la consultaţii se face sunând la numărul Telverde 08008 7867 38628. Procentul pacienţilor care, la încheierea perioadei de tratament, nu mai fumează este de 40%.

De ce se lasă bucureştenii de fumat

Motivele care-i determină pe bucureşteni să-şi dorească să stingă definitiv ţigara sunt cât se poate de variate şi ţin de tot felul de idiosincrazii personale. Magda Ciobanu se declară însă uimită de faptul că cel mai frecvent motiv indicat în 2010 a fost cel de ordin financiar. „Nu-mi mai permit” şi „de unde bani?” sunt cele mai dese exprimări ale celor care trec pragul cabinetului anti-fumat de la „Marius Nasta”, iar aceasta are legătură atât cu scăderea puterii de cumpărare pe timp de criză, dar şi cu majorarea preţului la ţigări. Un al doilea motiv invocat de pactienţi e că nu se simt bine, nu neapărat în sensul că sunt bolnavi. Urmează, în lista motivelor, teama de îmbolnăvire, iar al patrulea motiv o suprinde din nou pe Magda Ciobanu. „Se lasă din cauza anturajului. Am avut un cuplu care mi-au spus că au rămas singurii care mai fumează din grupul lor de prieteni”, spune doctoriţa.

Astăzi se celebrează în România Ziua Naţională împotriva Fumatului.

Cookies