Canalul Dunăre – București este o promisiune tot pusă și repusă în discuții, dar proiectul nu a avut parte de avansări concrete. Candidatul la PMB, Dan Cristian Popescu, spune și el că ar dori să facă realitate acest proiect.
Nu este primul candidat la PMB care promite asta, ne amintim că Sebastian Burduja vorbea campania trecută de canalul Dunăre – București.
Candidatul la PMB, Dan Cristian Popescu, vine cu o altă idee pe care ar face-o dacă ar ajunge primarul Capitalei. Însă aceasta nu este vreo noutate pentru bucureșteni. Este vorba de construirea canalului Dunăre – București.
El a scris pe pagina sa de Facebook că ar vrea să finalizeze construirea canalului în timpul mandatului său, dacă va câștiga alegerile din decembrie. În cazul în care ajunge la conducerea PMB, Cristian Popescu vrea să facă studiul de fezabilitate al proiectului în primele 12 luni. Candidatul la PMB mai spune că ar face parteneriate cu Guvernul și UE, pentru finalizare.
Bineînțeles, ar fi inclusă și realizarea unui port fluvial București – Glina și zona logistică integrată. Bucureștenilor nu este străin acest proiect. Ideea nu a apărut nici acum, nici la fostele alegeri locale când Burduja (fost candidat PNL) promitea că va face el canalul. Burduja publica anul trecut imagini de cum ar putea arăta planurile viitorul canal.

Ci proiectul este o propunere cu o istorie de peste 100 de ani.
Prima dată ideea a apărut prin anul 1864, când un trimis al lui Alexandru Iona Cuza la Paris a venit cu ideea ca un grup de capitaliști francezi să canalizeze Dâmbovița „de la București și chiar mai sus de Oltenița”. În plus, era vorba să se înființeze o campanie de navigație. Inginerul Nicolae Cucu a făcut prima schiță a proiectului în anul 1880.
În secolul următor, precis anul 1929, Parlamentul României a adoptat o lege care prevedea construirea unui canal care să transforme Bucureștiul în port la Dunăre. Însă, ideea a fost abandonată din cauza recesiunii din anii ’30.
Următorul care ar fi încercat să realizeze proiectul a fost Ceaușescu. Lucrările au și început în anul 1986. Canalul București – Dunăre trebuia să aibă o lungime de 73 de kilometri de 80 de m, iar adâncimea minimă a apei ar fi fost de 4,5 m. În pla, proiectanții au inclus și patru ecluze și trei porturi, două ar fi urmat să fie la București (lângă comuna 1 Decembrie – pe Argeș și la Glina – pe râul Dâmbovița) și altul la Oltenița.
În urma Revoluției din ’89, întreaga idee a fost abandonată, lucrările s-au oprit. Proiectul a fost redirecționat la Apele Române, dar nu dosarul acestuia nu a mai fost reluat.
Asta s-a schimbat anul trecut. Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile a anunțat că vrea reluarea lucrărilor la amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru a le face navigabile, iar Camera de Comerț și Industrie a României susținea ideile.
Sursa foto: Dreamstine