Porțile și gardul Ateneului Român au fost mutilate cu flexul, apoi sudate grosolan și spoite. Când distrugerea de patrimoniu din București se face cu acte în regulă

26 ian. 2023
773 Afișari
Porțile și gardul Ateneului Român au fost mutilate cu flexul, apoi sudate grosolan și spoite. Când distrugerea de patrimoniu din București se face cu acte în regulă
Porțile și gardul Ateneului Român au fost mutilate cu flexul, apoi sudate grosolan și spoite. Când distrugerea de patrimoniu din București se face cu acte în regulă

Răul s-a întâmplat în mijlocul Bucureștiului, la Ateneul Român, și până acum nu a fost reparat. Cel mai probabil, nici nu va fi îndreptat degrabă. Într-o seară de noiembrie, 2022, porțile monumentale ale Ateneului și gardul din fier forjat au fost tăiate cu flexul. Apoi, au dispărut pur și simplu. Elementele – care fac parte din Ansamblul Ateneul Român, monument istoric de importanță națională și universală – au reapărut după o săptămână și au fost sudate în mod grosolan. Cine este responsabil pentru această distrugere? Mai jos, cronica unui dezastru neanunțat, interviu cu Maria Duda, arhitectul care a urmărit îndeaproape operațiunea de mutilare a elementelor istorice de feronerie.

Cioturile rămase nu au fost semnalizate. Foto credit: Stefan Hillerin, BAZA.
Foto credit: Stefan Hillerin, BAZA.

Cioturile rămase (de aproximativ 10 cm la suprafață) aveau marginile tăioase, erau nesemnalizate și prezentau risc de accidentare”

„Porțile și gardul de fier forjat ale Ateneului fac parte din Ansamblul Ateneul Român, monument istoric de importanță națională, clasa A. După ce au fost tăiate cu flexul, cioturile rămase (de aproximativ 10 cm la suprafață) aveau marginile tăioase, erau nesemnalizate și prezentau risc de accidentare. De asemenea, cablurile electrice pentru iluminatul porților au fost lăsate la întâmplare pe jos sau în tuburi. Întreg șantierul improvizat era lipsit de avize, panou și semnalizare (au fost montate două bare cu lanț) făcând riscantă orice deplasare în jurul intrărilor laterale în ansamblu”, anunță 112 Patrimoniu. Despre atacul cu grafitti asupra Ateneului Român citește aici: Atac la Ateneul Român. Monumentul care a ieșit cu bine din incendii și bombardamente nu scapă de graffiti tag

Porțile au reapărut peste o săptamâna, sudate grosolan. Foto credit: arh. Marida Duda, Stefan Hillerin, BAZA.
Foto credit: Stefan Hillerin, BAZA.
Gardul si Poarta Ateneului Român in iarna anului 1957. Fotografie de epocă.
Foto credit: arh. Maria Duda si Stefan Hillerin, BAZA. Poarta după „reparare”.

112 Patrimoniu: “Modul în care s-a intervenit este o distrugere ce nu corespunde cu nicio etapă a unor acțiuni de reparație sau de restaurare”

112 Patrimoniu: “Inadmisibil! (..). Modul în care s-a intervenit este o distrugere ce nu corespunde cu nicio etapă a unor acțiuni de reparație, de restaurare, cu atât mai mult cu cât este executată asupra unui imobil de patrimoniu. La câteva zile de la demontarea brutală, feroneria a revenit, vopsită și sudată grosolan – către strada Episcopiei elementele au fost sprijinite parțial pe segmente reziduale de țeavă, periclitând astfel siguranța publicului-, prezentând de asemenea înlocuiri cu tăbliere noi, fără grija esențială pentru detaliile istorice”.

Foto credit: Stefan Hillerin, BAZA.
Gardul Ateneului Român face parte din intreg ansamblul monumental. Imagine din perioada interbelică, Revista Life.

Operațiunea distructivă a fost aprobată de Direcția pentru Cultură și s-a numit “lucrări de reparații curente la porțile metalice monumentale de acces”

În răspunsul adresat Ordinului Arhitecților din România, din data de 22. 12. 2022,  Direcția Control-Serviciul Control Disciplină în Construcții, PMB, precizează că: “În urma verificărilor efectuate la imobilul din strada Benjamin Franklin nr. 1-3, sector 1, în care își desfășoară activitatea Filarmonica George Enescu, s-a constatat că au fost executate lucrări de reparații, vopsitorii și înlocuiri a instalațiilor de iluminat la porțile de acces în curtea acestuia, în baza Acordului scris cu privire la notificarea prealabilă nr. 4135/28.10.2022, emis de Direcția pentru Cultură a Municipiului București, în conformitate cu prevederile art. 11, alin. 2 și alin 4 prin care a aprobat “lucrări de reparații curente la porțile metalice monumentale de acces în curtea Ateneului Român”.

Arhitect Maria Duda. Foto credit: arh. Maria Duda, fondator BAZA.

Maria Duda este arhitect, cadru didactic universitar și fondator “BAZA. Deschidem orașul”

Arh. Maria Duda: “Mă prezint prin verbe, prin acțiuni, nu prin substantive: cercetez orașe, străzi, clădiri, observ cu sunt folosite, de către cine, caut ce semnifică ele pentru oamenii care le locuiesc, ce istorii au, proiectez spații și locuri, scriu manuale, studii și articole, predau studenților, desenez, caut oameni care schimbă lumea și îi întreb cum și de ce fac ceea ce fac”.

BAZA. Deschidem orașul” promovează valorile care ne fac să trăim bine în orașul nostru, București”

B365.ro: Cine este BAZA?

Maria Duda, arhitect: “BAZA. Deschidem Orașul” este o asociația pornită în anul 2016 de către patru arhitecți, dintre care doi au și studii de urbanism, și un producător de film. Scopul nostru a fost încă de la început cercetarea, regenerarea și revitalizarea spațiului urban prin proiecte de design urban și de cercetare. Avem, evident, și un scop educațional, acela de a organiza workshop-uri, conferințe, de a promova valorile care ne fac să trăim bine în orașul nostru”.

Foto credit: Maria Duda, Stefan Hillerin, BAZA.
Foto credit: Maria Duda, Stefan Hillerin, BAZA.
Ateneul cu garduri si porți din fier forjat, monument istoric. Foto credit: Fundația Ateneului Român.
La Ateneu nu a existat un panou de șantier și de organizare de șantier, pentru că și acest lucru este important”

B365.ro: Ce s-a întâmplat cu porțile și gardul Ateneului Român?

Maria Duda, arhitect: “Într-o seară din luna noiembrie, am trecut pe acolo și am văzut că au fost tăiate cu flexul porțile Ateneului Român, fără să existe niciun fel de panou de informare sau de avertizare a trecătorilor că acolo se întâmplă lucrări în curs. Nu exista un panou de șantier și de organizare de șantier, pentru că și acest lucru este important. Este o zonă neiluminată, doar fațada Ateneului Român este iluminată și exista riscul de a te împiedica de cioturi tăiate, ascuțite, rămase din gard”.

După „reparații”. Foto credit: Maria Duda, Stefan Hillerin, BAZA.
Autoritățile încurajează cumva perpetuarea acestor șantiere care nu au nimic de-a face cu calitatea în construcții sau cu siguranța cetățenilor”

Maria Duda, arhitect: “Ce s-a întâmplat este o problemă de principiu. Este vorba despre un Ansamblu Monument Istoric de clasă națională, reprezentativ pentru noi ca națiune. Ateneul Român a fost primul obiectiv cultural făcut pentru România după câștigarea Independenței. Acest obiectiv se află în custodia și în grija directă a Ministerului Culturii. Este grav momentul în care o instituție, care ar trebui să ne reprezinte și să ne protejeze valorile identitare, face rabat pentru a urma o procedură foarte simplă, aceea de a pune un panou de informare. Cum poți să tai porțile Ateneului cu flexul și să lași niște cioturi? Acest fapt dă un exemplu publicului larg, și anume acela că nu contează dacă autoritățile comit ilegalități și încurajează perpetuarea acestor șantiere care nu au nimic de-a face cu calitatea în construcții sau cu siguranța cetățenilor”.

ateneul, roman, poza, veche
Ateneul fără porți si gard după bombardamentele din 1944. Foto credit: Arhiva Istorică Agerpres.
După „reparații”. Foto credit: Maria Duda, Stefan Hillerin, BAZA.
Acest gard determină limitele Ateneului Român și are o legătură stilistică directă cu clădirea monument”

B365.ro: Care este valoarea acestor elemente de feronerie?

Maria Duda, arhitect: “În primul rând, este vorba despre valoarea de ansamblu, pentru că acest gard stabilește limitele Ateneului Român și are o legătură stilistică directă cu clădirea Ateneului. În momentul în care am văzut ce s-a întâmplat am făcut imediat o solicitare la 112 Patrimoniu, prin care să fie anunțată Poliția și Inspectoratul de Stat în Construcții, precum și PMB, ca să verifice dacă lucrările au fost realizate cu avize. În mod normal, atunci când se fac intervenții pe o clădire monument istoric, persoanele care realizează proiectul de intervenție, precum și cele care lucrează metalul respectiv -aici vorbim de feronerie istorică-, trebuie să fie atestate de Ministerul Culturii. Era important pentru mine ca persoană și ca arhitect, pentru că până la urmă reprezintă meseria mea, să știu dacă au fost urmăriți acești pași procedurali. Dacă porțile Ateneului -și ceea ce urmează să li se întâmple-, vor fi tratate în condiții normale, legale”.

După „reparații”. Foto credit: Maria Duda, Stefan Hillerin, BAZA.

Maria Duda, arhitect: “Porțile și gardul au fost deteriorate în timp, lipseau câteva elemente de decorații, dar modul în care alegi ce material să înlocuiască lipsa acelor decorații este foarte important și ai două opțiuni. Să faci ca feroneria să arate antic, folosind un material care din perioada anului 1899 sau să iei tablă de la un depozit oarecare, să o alegi în mod voit diferită față de materialul originar”.

S-au folosit de această breșă în legislație catalogând drept “reparație” acțiunea distructivă care a fost intreprinsă asupra porților”

B365.ro: Ați primit vreun răspuns în urma solicitărilor ?

Maria Duda, arhitect: “Am primit un răspuns de la PMB până la urmă, cum că sunt lucrări de reparații. Este un aspect grav pentru care vreau să atrag atenția. Sunt două excepții de la lege prin care urgentezi execuția unei lucrări înaintea demarării sau finalizării procesului birocratic. Și anume: poți să realizezi lucrări de punere în siguranță a clădirilor monument în momentul în care se constată că există un risc de prăbușire. Acele lucrări nu au nevoie de autorizații de construire, nu țin de tot procesul birocratic, pentru că, evident, pică clădirea, moare publicul, este caz penal. Atunci poți să sprijini clădirea, deci este o excepție de la regulă. Și o a doua excepție de la regulă, dar care nu te face să lucrezi cu meșteri necalificați, este sarcina de a repara. Și ei s-au folosit de această breșă în legislație catalogând drept “reparație” acțiunea care a fost intreprinsă asupra porților”.

După „reparații”. Foto credit: Maria Duda, Stefan Hillerin, BAZA.
Dacă la monumentul național ne permitem improvizații, atunci ce drept mai avem să reclamăm persoanele care-și pun termoizolații pe fațade și acoperă decorații istorice?’

B365.ro: Reparația a fost distugere?

Maria Duda, arhitect: “Da, din momentul în care tai cu flexul, apoi sudezi un element de fier forjat care nu se poate suda. Fierul forjat este precum fonta, are un conținut ridicat de carbon, se pune în operă prin încălzire și bătăi repetate cu ciocanul, adică este un întreg procedeu stilistic și de forjare a lui. La o săptămână după reclamații au reapărut porțile Ateneului și au fost proptite cu bucăți de lemn, legate cu sârmă. După Revelion au fost sudate într-un mod grosolan și vopsite pe deasupra. Bine, aceste lucruri nu contează pentru publicul larg, pentru că nu-și dă seama, numai că este o improvizație. Dacă la monumentul național ne permitem improvizații, atunci ce drept mai avem să reclamăm persoanele care-și pun termoizolații pe fațade și acoperă decorații istorice în zone protejate? Sau fac distrugeri din aceeași dorința de a repara?”.

Grădina Ateneului Român. Ilustrată de epocă.
Ce valori primesc copiii care trec pe lângă Ateneu și într-o zi văd poarta tăiată?”

B365.ro: Este cu atât mai uimitor cu cât s-a întâmplat în mijlocul orașului.

Maria Duda, arhitect: “Au avut vizibilitate maximă. Tot ceea ce se face în mijlocul orașului devine un exemplu cultural, chiar dacă publicul nu este conștient de aceasta. De ce în fața Colosseum-ului din Roma este un liceu și o grădiniță? Să ne facem o idee. Copiii care merg la grădiniță acolo și în fiecare zi au contact vizual cu Colosseum-ul o să aibă niște valori inoculate, valori legate de prezervarea frumosului. Copiilor care merg la Școala în Piața Amzei, trec pe lângă Ateneu și într-o zi văd poartă tăiată, lor ce valori le sunt inoculate? Pentru că noi ne-am obișnuit să tolerăm niște improvizații care se agravează”.

“Este important ca Ministerul Culturii să ne spună ce elemente noi au fost adăugate porților și în ce manieră s-a făcut lucrarea”. După „reparații”. Foto credit: Maria Duda, Stefan Hillerin, BAZA.
Evident că proprietarul are o vină. Ce anume te face să intervii asupra unui ansamblu monument care nu-ți aparține, ci este un exponent cultural național?”

B365.ro: Proprietarul are o vină? Proprietarul este chiar Ateneul Român.

Maria Duda, arhitect: “Evident că are, îmi imaginez că decizia a fost luată în mod conștient. Și cineva a ales probabil să eludeze întreaga procedura. Și mă întreb, de ce anume a fost constrâns? De parcursul birocratic? De lipsa specialiștilor? Sau pur și simplu din necunoștință de cauza? Sunt niște întrebări destul de urgente. Adică, ce anume te face să intervii asupra unui ansamblu monument care nu-ți aparține, ci este un exponent cultural național? Pentru că proprietarul poate foarte bine să decidă într-o zi că Ateneul nu are culoarea potrivită și să-l vopsească în verde”.

După „reparații”. Foto credit: Maria Duda, Stefan Hillerin, BAZA.
Este important ca Ministerul Culturii să ne spună ce elemente noi au fost adăugate porților și în ce manieră s-a făcut lucrarea”

B365.ro: Cum rămâne această situație? Rămânem cu porțile sudate grosolan?

Maria Duda, arhitect: “Porțile au fost vopsite și au adăugat panouri din tablă care sunt prinse cu șuruburi argintii. Sunt o serie de intervenții și aici este important ca Ministerul Culturii să ne spună ce elemente noi au fost adăugate și în ce manieră s-a facut lucrarea. Să ne spună dacă modul în care au fost adăugate poate să aducă prejudicii și să creeze pagube pe termen lung. Pentru că sunt materiale care se comportă diferit la îngheț, la ploaie, la poluare și conform legislației ele trebuie aduse la situația lor inițială, originară”.

După „reparații”. Foto credit: Maria Duda, Stefan Hillerin, BAZA.
După „reparații”. Foto credit: Maria Duda, Stefan Hillerin, BAZA.
Ateneul după tăierea gardului si a porților. Foto credit: Stefan Hillerin, BAZA.
Problema este că ne-am obișnuit cu urâtul, cu merge și așa”

Maria Duda, arhitect: “Problema este că ne-am obișnuit cu urâtul, cu merge și așa. Mormăim în barbă nesatisfăcuți, însă la nivel de responsabilitate ne-am obișnuit cu reflexivul s-a făcut, se face. Avem nevoie de o responsabilizare. Când vedem că se întâmplă lucruri de genul acesta le semnalăm, însă când vine vorba de ceea ce facem noi personal, ar trebui să ne gândim de două ori la ceea ce facem. Pentru că atunci când luăm o decizie, fără să consultăm specialiștii, aceasta nu este întotdeauna în folosul lucrului pe care vrem să-l protejăm”.

B354.ro: Vă referiți la cei care sunt proprietari de clădiri de patrimoniu?

Maria Duda, arhitect: “Mă refer la noi toți. La noi toți. Pentru că este vorba și despre a alege să-ți cumperi un apartament într-un bloc care nu are canalizare, doar pentru că este ieftin. Sau într-un bloc care a fost construit după demolarea unui țesut istoric; întotdeauna există un lanț întreg de decizii, de care ar trebui să fim mai conștienți”.

Cookies