SMART CITY

Poliţiştii acuzaţi de tortură, proxenetism şi abuz în serviciu, trimişi în judecată

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au finalizat urmărirea penală începută împotriva celor 31 de poliţişti de la Secţiile 1 ş 3 din Capitală. Bubu Gheorghe, Constantinescu Marius-Alin, Dan Adrian, Dănăuţă Nicolae, Dobre Florentin Alexandru, Dumitru Florin Sorin, Dumitru Răzvan Nicuşor, Elaşcu Eduard Daniel, Frăţilă Cornel, Ghergu Constantin, Grigore Cornel, Ilie Marian, Ionescu Eugen Florin, Ivasciuc George, Năstase Dănuţ Cătălin, Niculici Adrian, Olteanu Daniel Cristian, Pomagă Petre, Popină Laurenţiu – Nicolae, Popa Ovidiu – Ștefăniţă, Răduţ Ionel, Stoichiţă Cătălin-Adi, Stoica Viorel, Talianu Petre, Tonca Stelian-Daniel, Ungureanu Dan, Uşăînchisă Codruţ-Teo şi Tătaru Sorin-Mihai sunt cercetaţi în stare de arest preventiv, iar inculpaţii Ioana Sebastian Ștefan şi Ionescu Andi-Marius sunt cercetaţi în stare de libertate. Cei 30 de poliţişti de la Secţiile 1 şi 3 sunt cercetaţi pentru 26 de infracţiuni de luare de mită în formă continuată (230 de acte materiale), patru infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată (193 de acte materiale), trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, nouă infracţiuni de favorizare a infractorilor, şapte infracţiuni de complicitate la prostituţie în formă continuată (27 de acte materiale), şapte infracţiuni de complicitate la proxenetism în formă continuată (27 de acte materiale), o infracţiune de purtare abuzivă, o infracţiune de complicitate la luare de mită, o infracţiune de trafic de influenţă, o infracţiune de tăinuire, o infracţiune de omisiunea sesizării organelor judiciare, o infracţiune de lipsire de libertate în mod ilegal, o infracţiune de tortură, o infracţiune de complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal, o infracţiune de complicitate la tortură şi o infracţiune de fals intelectual.

Mijloacele de probă administrate în cauză au conturat modul de operare al agenţilor de poliţie din cadrul Secţiilor 1 şi 3, aspectele principale fiind următoarele:

I. Modul de operare în cazul actelor de luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice si favorizarea infractorului în raport cu o serie de persoane care comiteau contravenţii sau infracţiuni privind regimul circulaţiei pe drumurile publice:

a. Agenţii de politie se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu (în tură) pe linie de ordine publică, de regulă în echipaje de doi sau trei, şi aveau ca atribuţii depistarea, constatarea şi sancţionarea unor fapte interzise de lege (contravenţii şi infracţiuni). Foloseau autospeciale din dotarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi purtau uniforma instituţiei.

b. Erau selectate în trafic anumite autoturisme – din categoria superioară sau de lux (BMW, Mercedes, Porche, Nissan etc.) -, astfel: fie le surprindeau direct în timp ce încalcau o normă legală, fie le verificau prin mijloacele din dotare şi dacă se constatau anumite deficienţe – de ex. ITP expirată – le urmareau şi le opreau, apoi îl verificau şi pe conducătorul auto, ori, sub diferite pretexte/motive, opreau direct astfel de autoturisme şi verificau atât autoturismele cât şi pe conducătorii auto.

c. În urma verificărilor, erau stabilite normele încălcate şi sancţiunea care în mod normal ar trebui aplicată pentru respectiva faptă (contravenţie sau infracţiune). Ei le aduceau la cunoştinţa conducătorilor auto aceste aspecte (de regulă, unul dintre membrii echipajului discuta direct cu şoferul vizat, ceilalţi intervenind în discuţie în sprijinul său).

d. Imediat, ei pretindeau de la şoferul vizat bani sau alte foloase materiale pentru a nu fi constatata fapta comisă, pentru a nu fi aplicata sancţiunea legală sau pentru a nu fi facute alte demersuri legale.

e. În urma demersurilor de pretindere, primeau de regulă sumele de bani/foloasele, nu constatau abaterile şi nu sancţionau persoanele vizate sau nu sesizau organele competente să aplice sancţiuni.

f. După primirea sau la sfârşitul turei, agenţii împarţeau între ei banii astfel obţinuţi (sume cuprinse între 50 si 600 de lei).

II. Modul de operare în cazul actelor de luare de mită, complicitate, favorizarea infractorului sau tortură în raport cu persoane care desfăşurau activităţi de prostituţie şi proxenetism:

a. În exerciţiul atribuţiilor de serviciu, agenţii de poliţie se deplasau periodic în zonele din raza lor de competenţă teritorială unde se desfăşurau activităţi de prostituţie şi proxenetism.

b. Din actele dosarului rezultă indubitabil că unii dintre ei le cunosteau pe aceste persoane (în special pe proxeneţi) şi erau în relaţii cu ei de mult timp.

c. Unii dintre agenti pretindeau şi primeau de la proxeneţi periodic sume de bani – o adevărată „taxă de protecţie” – pentru a nu constata faptele şi a nu aplica sancţiuni.

d. De asemenea, unii dintre ei, surprindeau persoane de sex feminin care practicau prostituţia şi pretindeau şi de la acestea sume de bani în acelaşi scop, iar atunci când nu îşi atingeau acest scop, fiind refuzaţi, foloseau mijloace violente de natură să intimideze persoanele vizate şi să le asigure în continuare controlul asupra activităţilor de prostituţie şi proxenetism, precum şi veniturile aferente.

Dosarul a fost înaintat, spre competentă soluţionare, Tribunalului Bucureşti.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button