Noul Biang Biang Theory din Amzei cu hand pulled noodles Xi’an style, pentru un București mai spicy

De curând, în Amzei, a răsărit o cârciumă nouă: Biang Biang Theory, cu hand pulled noodles, Xi’an style, adică niște tăiței mai lați și mai lungi făcuți pe loc, care se plesnesc de masă până ies așa cum trebuie.

Totul arată apetisant pe Instagram și, bineînțeles, conform criticilor, mâncarea e „wow”! Am poftit, normal c-am poftit. Dar, cum sărăcia m-a privat de o vizită în provincia Shaanxi din China (ca să gust de la sursă, să am un reper, dacă vrei), a trebuit să citesc despre acești tăiței și am aflat că, dincolo de spectacolul vizual, rezultatul final ar trebui să fie niște tăiței lați, elastici, puțin al dente, cu sos iute, scăldați într-un sos acrișor, usturoiat și plin de umami. Asta-i teoria. Așa că am vizitat locul, lunea, pe la 18:30 cu o deosebită foame (și poftă) la purtător.

Interior – Exterior Biang Biang Theory

De cum am intrat, am auzit: „Pleosc, pleosc!”. Pauză 3 secunde. „Pleosc, pleosc!”. E sunetul tăițeilor trântiți de masa de lucru. Ăsta-i procesul de creație! Și e spectaculos, îți face poftă și îți lasă imaginația să zboare. Biang Biang Theory este un asian bistro drăguț, în care s-a investit mult, plăcut ochiului, cu mici mese afară pe trotuar, un interior cald, bucătărie la vedere și mobilier atent ales. Toaleta curată, cum îi șade bine lucrului nou făcut.

Meniu Biang Biang Theory

6 combinații de tăiței, 5 sandwich-uri, o supă clară, o salată de castraveți și desertul lui Schrödinger. E și nu e în același timp. Există pe meniu sub numele „Întreabă echipa”. Prețurile sunt modice, iar partea bună e că-ți poți alege nivelul de picant și ești întrebat dacă dorești arahide deasupra sau coriandru. Fii bărbat, răspunde cu DA la toate.

Judecata de Acum

Am mâncat pentru tine la Biang Biang Theory

Două castroane cu tăiței, unul carnivor, celălalt vegetarian, plus un sandwich. La proba vegetariană am avut-o alături și pe experta mea în veggies: EA.

Porc Silk Road | 48 lei, 400 g

Ingrediente: porc gătit lent la cuptor, anason, usturoi, sos de soia caramelizat, oțet negru

Trecem la lucruri mai serioase, pentru că tăițeii sunt, slavă Domnului, din alt film. Tăițeii ăștia sunt perfecți: au textură, au gust, alunecă ușor pe șoseaua gâtului și-s foarte ușor de manevrat. Îi prinzi ușor cu bețișoarele. Porcul gătit lent chiar este extrem de fraged și…și atât. Sosul de soia caramelizat, tăiat fin de aciditatea oțetului negru chinezesc, îmbracă tăițeii ăia lați și elastici într-o glazură lucioasă, dar fără să dea croșeu papilelor. Anasonul stelat nu se simte, iar usturoiul abia scoate capul.

Chiar dacă am pus arahide deasupra, cred că îi lipsește ceva crocănțeală în plus, un pic de aciditate și ceva sare. Îndrăznesc să spun că un sfert de lime ar fi binevenit. Poate data viitoare. Un castron decent, cald, sățios însă nespecial. Nu le pot regla chiar pe toate, că nu-s la praznic. L-am mâncat de foame. 6/10. Ia părerea mea cu un grăunte de sare, cum zice americanu’, pentru că, repet, eu n-am vizitat Xi’an ca să am un reper pentru aceste bucate.

Sesame Dan Dan | 45 lei, 400g (Veggie)

Ingrediente: sos cremos de tahini, ciuperci la cuptor, susan prăjit și miso

Aceiași tăiței superbi în altă zeamă. Ingredientele sunt puține și m-așteptam să mă lovească cu bogăția lor aromatică. Ciupercile contribuie doar la capitolul textură, iar tahiniul abia scoate capul. Nu pare a fi visul unei nopți de vară în Xi’an, dar de primăvară poate fi.

Biang Biang Theory are potențial, dar rămâne de văzut dacă trec testul timpului. Concurența în zonă e acerbă (MAT, Zmoke, Nishibo, Hushimo și altele), așa că un upgrade la arome e absolut necesar ca să reziste.

Total: 131 lei

O să mai mănânc pentru tine aici? R: DA.