Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu

08 dec. 2022
11233 Afișari
Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu

Casele împrumută uneori personalitatea oamenilor care le-au construit sau locuiesc în ele. Se imprimă de cultura, gustul, valorile și structura lor sufletească. Astăzi la Make Bucharest Great Again, un proiect dedicat patrimoniului orașului, călătoria noastră de descoperire a clădirilor din București, proiectate în stil mediteranean, ajunge la Vila Arethia și Gheorghe Tătărescu din strada Polonă nr 19. Mai jos, interviu cu Mădălin Ghigeanu, arhitectul care a identificat în București nu mai puțin de 470 de clădiri mediteraneene ridicate de mari arhitecți, unii dintre ei total necunoscuți. Atât proprietarii casei din Polonă, în care venea Regele Carol al II-lea în vizită, cât și unul dintre arhitecții săi, Alexandru Zaharia, vor fi aspru loviți de schimbările politice din România, de istorie.

Vila Tătărescu, Polona nr. 19. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Fațada Vila Tătărescu, Dosar de autorizare, arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.

Au scos o hârtie de confiscare din partea Primăriei și ne-au spus că nu avem voie să luăm nimic, absolut nimic din casă”

În dimineața zilei de 20 aprilie 1950, în timp ce toți dormeau, în vila Arethiei și a lui Gheorghe Tătărescu din strada Polonă, nr. 19, intra teroarea puterii populare. Intra în vigoare decretul pentru naționalizarea imobilelor care au aparținut “marei burghezii”. Cele mai valoroase clădiri din București deveneau “proprietatea Statului ca bunuri ale întregului popor”, deși în ele nu se vor muta poporenii, ci oamenii noii puteri, burghezia roșie. Despre momentul în care familia Tătărescu a pierdut totul, își amintește Sanda Tătărescu Negropontes, fiica lui Gheorghe Tătărescu, în emisiunea Profesioniștii, realizată de Ștefania Vodă, ediția din 7 mai, 2021.

Arethia si Gheorghe Tătărescu lângă semineul proiectat de Milița Pătrascu, eleva lui Brâncusi. Fotografie de epocă, Wikimedia.
Semineul realizat de Milița Pătrascu in prezent. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.

Când au intrat, au spart ușa, au intrat cu urlete și țipete spre dimineață, când noi dormeam. Nu se intra normal, se intra așa, decorativ. Au scos o hârtie de confiscare din partea Primăriei și ne-au spus că nu avem voie să luăm nimic, absolut nimic din casă pentru că este un bun al poporului (..). Mama a leșinat atunci, am așezat-o în grădină pe un scaun. A vrut să-și ia ceva ce era al ei și nu i-au dat voie. Avea vreo 300 de pălării, foarte frumoase, unele aduse de la Paris, dar era normal, fusese soția unui prim-ministru și nu putea să poarte aceeași pălărie de mai multe ori. În două ore a trebuit să plecăm din casă, fără să luăm nimic”, Sanda Tătărescu Negropontes, “o supraviețuioare a vieții îngrozitor de grea a închisorii”. În Vila din Polonă 19 se va muta Mia (Maria) Groza, fata, confidenta și secretara celui care a condus primul guvern comunist din Romania, dr. Petru Groza.

Arethia Tătărescu si cei doi copii ai săi, Sanda si Tudor. Sanda va face 5 ani de inchisoare iar Tudor va muri intr-un spital de psihiatrie. Fotografie de epocă.
În Vila din Polonă 19 se va muta Mia (Maria) Groza, fata, confidenta și secretara celui care a condus primul guvern comunist din Romania, dr. Petru Groza. Foto credit Wikimedia.
Foto credit: Arh. Mădălin Ghigeanu.
Vila Tătărescu, un proiect realizat de arhitecții Alexandru Zaharia si Ion Giurgea. Plansă din Dosarul de autorizare, arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.

Gheorghe Tătărescu a fost ministru al Afacerilor Străine, calitate în care va semna Tratatul de Pace de la Paris din anul 1947, act prin care România recâștiga Transilvania

Gheorghe Tătărescu (1886-1957), om politic liberal, a fost de două ori prim-ministru al României, între anii 1934-1937 și 1939-1940. A intrat în guvernul impus Regelui Mihai de către sovietici în 6 martie 1945 condus de dr. Petru Groza. A fost ministru al Afacerilor Străine, calitate din care va semna Tratatul de Pace de la Paris din anul 1947. Arestat în anul 1950, eliberat în 1955, Gheorghe Tătărescu moare în anul 1957, bolnav de tuberculoza contactată în închisoare.

Arestat în anul 1950, eliberat în 1955, Gheorghe Tătărescu moare în anul 1957, bolnav de tuberculoza contactată în închisoare. Fotografie de epocă, Wikipedia.
Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Vila Tătărescu, un proiect realizat de arhitecții Alexandru Zaharia si Ion Giurgea. Plansă din Dosarul de autorizare, arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Gheorhe Tătărescu si fiica sa, Sanda. Fotografie de epocă, Wikipedia.

Tata n-a crezut că Groza și comuniștii pot fi atât de cruzi cu toată familia lui”

Tata a făcut pactul cu comuniștii cu bună știință în anul 1946. A cerut ca Regele Mihai I să rămână pe tron, proprietatea să fie respectată iar moneda să nu se schimbe. După ce a fost dat afară din Guvern a cerut să-l vadă pe Rege, dar nu i s-a permis. A acceptat să intre la guvernare în acel context tulbure și despre acest fapt mi-a spus: Este foarte ușor să stai pe margine, dar cum faci să îți ajuți țara? Eu nu admit terorismul prin procură “, aceasta era vorba lui. L-am implorat, nu l-am rugat, l-am implorat să nu se bage în acea vâltoare, dar nu m-a ascultat (..). A greșit. Tata n-a crezut că ei (comuniștii, n.n) pot fi atât de cruzi cu toată familia lui. Tatăl meu a fost unul dintre puținii oameni politici din acea vreme care era convins că, un timp, rușii vor domină România”, Sanda Tătărescu Negropones.

Mia Groza, secretara si fiica lui Petru Groza., cea care s-a instalat in patul proprietarilor din Polonă nr. 19. Foto credit: Wikimedia. “Tata n-a crezut că Groza și comuniștii pot fi atât de cruzi cu toată familia lui”
După 1990, Sanda Negropontes Tătărescu va lupta cu statul român și va reuși să recupereze o parte din averea familiilor Negropontes-Tătărescu”

După semnarea Tratatului de Pace de la Paris, Gheorghe Tătărescu a scris un memoriu extrem de critic la adresa rușilor și a guvernului comunist și l-a trimis Comisiei Aliate de Control, Guvernului și partidelor. Groza i-a spus atunci tatei: “Tocmai ți-am semnat moartea”, mărturisește Sanda Negropontes Tătărescu. Și așa a fost. După 1990, Sanda Negropontes Tătărescu, care a facut 5 ani de închisoare grea în anii ’50, va lupta cu statul român și va reuși să recupereze o parte din averea familiilor Negropontes-Tătărescu, inclusiv vila din strada Polonă. Senator PNL de Gorj, doamna Negropontes devine una dintre cele mai bogate femei din România, cu o avere estimată la 20 de milioane de dolari.

După 1990, doamna Sanda Tătărescu Negropontes devine una dintre cele mai bogate femei din România, cu o avere estimată la 20 de milioane de dolari. Foto credit: Revista Elle.
În calitate de președinta a Lligii Femeilor Gorjene, Arethia Tătărăscu strânge fonduri și îi comandă lui Brâncuși Poarta Sărutului, Coloana fară de sfârșit și Masa Tăcerii.

Arethia Tătărăscu a fost fiica unor moșieri din Gorj și a absolvit cursurile superioare ale Conservatorului Regal din Bruxelles. Doamna Gorjului a inițiat cel mai important program cultural al timpului. A înființat un atelier de țesătorie în Târgu Jiu, dedicat renașterii covorului și a broderiei oltenești. Lucrările femeilor din Oltenia au fost primite cu admirație la Expoziția de la Paris din anul 1937 și la Expoziția Universală de la New-York din anul 1939. Arethia Tătărăscu a construit un Muzeu al Gorjului și îi va comanda prietenei sale, Miliția Pătrașcu, eleva lui Brâncuși, o lucrare monumentală în Târgu Jiu, dedicată Ecaterinei Theodoroiu. În calitate de președinta a Lligii Femeilor Gorjene, Arethia Tătărăscu strânge fonduri și îi comandă lui Brâncuși Poarta Sărutului, Coloana fară de sfârșit și Masa Tăcerii. În anii ’50, comuniștii au încercat să distrugă Coloana Infinitului, numită de ei în batjocură “sula lui Tătărăscu”.

Mama ținea mult la acea casă fiindcă se regăsea în ea”

Sanda Negropontes Tătărescu: “Cel mai greu pentru mama a fost momentul când a trebuit să părăsească acea casă din Polonă, nr. 19. Mama ținea mult la acea casă fiindcă se regăsea în ea. Nu era somptuasă, cum văd că se fac acum vilele somptuoase, dar era trainică, era bine făcută. Mama o construise și își dorea să aducă la București o veche culă oltenească. Mama a terminat Artele, avea studii de pictură și de sculptură. Milița Pătrașcu era o elevă de-a lui Brâncuși, era foarte bună prietenă cu mama și și-a pus amprenta asupra casei noastre”.

In imagine, Arethia Tătărescu. “Cel mai greu pentru mama a fost momentul când a trebuit să părăsească acea casă „. Fotografie de epocă.
Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Înainte de vila Tătărescu, Alex. Zaharia terminase vila Șambelanului Casei Regale a Principesei Elisabeta și micul palazzo al Prințesei Adina Woroniecka”

B365.ro: Astăzi avem o nouă întâlnire cu doi arhitecți necunoscuți despre care am mai vorbit aici, Alexandru Zaharia și Ion Giugea. Vila Tătărescu marchează momentul care îl va lansa pe Alexandru Zaharia spre clientela elitelor Bucureștiului?

Arh. Mădălin Ghigeanu: ”Afirmația că Vila Tătărescu l-a lansat pe Alexandru Zaharia în rândul aristocrației bucureștene îi aparține lui Gh. Jurgea Negrilești, fiul vitreg al ing. Aurel Ioanovici, antreprenorul cu care a lucrat mult timp arh. Zaharia. Imobilul Tătărescu, din strada Polonă nr. 19, a fost autorizat în anul 1935 și a fost semnat de arh. Alexandru Zaharia în colaborare cu arh. Ion Giurgea. Înainte de această lucrare, în iunie 1934, Alexandru Zaharia terminase proiectul vilei Șambelanului Curții Regale a Principesei Elisabeta, Alexandru Scanavi, din Aleea Modrogan nr. 20, în prezent demolată. Deci, înainte de Vila Tătărescu, Alexandru Zaharia avea deja la activ un mare proiect, cel al unui membru al Casei Regale. De asemenea, în anul 1930 terminase micul Palazzo al Prințesei Adina Woroniecka din strada Atena nr 25, astăzi Take Ionescu, și transformase spațiile anexe din spatele vilei lui Take Ionescu. Este posibil ca Alexandru Scanavi să-l fi pus în legătură cu Gheorghe Tătărescu”.

arhitect, alexandru, zaharia
Arhitect Alexandru Zaharia. Sursa: A.N.R fond Colegiul Arhitecților, inv. 808, dosar personal fotografiat de Asociația Istoria Artei, arhivadearhitectura.ro.
“Vila Tătărescu, un proiect de tip mediteranean de influență hispanică cu elemente de neoromânesc”

B365.ro: De dată această avem un proiect care vine cu o noutate, cu un nou farmec. Cum se împacă stilul mediteranean cu inserțiile de factură neoromânească ale vilei Tătărescu?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Este cu atât mai interesant cu cât este printre primele proiecte de această factură, un mix de stil mediteranean cu multe elemente neoromânești. Este posibil ca principalul personaj care va aduce acest limbaj, să fi fost Milița Pătrașcu, eleva lui Brâncuși și prietena Arethiei Tătărescu. În dosarul de autorizare, am găsit proiectul în două variante. Prima este semnată de Alexandru Zaharia, cel care aduce un concept general al casei, iar în faza următoare proiectul devine mult mai elaborat și este realizat de arh. Ioan Giurgea, asociatul lui Alexandru Zaharia. La fațada Vilei Tătărescu apar elemente de factură neoromânească, cum ar fi tratarea portalurilor de intrare ale ușilor, intrarea în biroul lui Gheorghe Tătărescu, unde vedem un portic pe care-l regăsim la mănăstirile din Moldova. Apare o absidă ce îmbracă șemineul realizat de Milița Pătrașcu, absidă pe care o va prelua imediat arh. G. M. Cantacuzino și o va aplica la Vila lui Nae Ionescu. Șemineul Miliței Pătrașcu are aceste elemente de neoromânesc. Cele mai frapante rămân detaliile, tratarea porticului de intrare și cele două coloane filiforme de pe fațada principala tratate diferit. Este o surpriză, aceasta de a realiza fiecare coloană într-un mod diferit, dar păstrând acest aer neoromânesc. Alexandru Zaharia și Ion Giurgea sunt printre primii care aduc acest limbaj în arhitectura Bucureștiului”.

„Cele mai frapante rămân detaliile, tratarea porticului de intrare și cele două coloane filiforme de pe fațada principala tratate diferit”. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Vila Tătărescu, un proiect realizat de arhitecții Alexandru Zaharia si Ion Giurgea. Planse din Dosarul de autorizare, arhiva PMB, varianta finală semnată de arhitectul Ion Giurgea. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Vila Tătărescu, un proiect realizat de arhitecții Alexandru Zaharia si Ion Giurgea. In imagine, soluția inițială semnată de arh. Alexandru Zaharia. Plansa din Dosarul de autorizare, arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Arethia Tătărescu, “Doamna Gorjului”, l-a adus pe Brâncuși în țară și a inițiat realizarea faimosului ansamblu de la Târgu Jiu”

B365. ro: În dosarul de autorizare, beneficiară apare Arethia Tătărescu. Am ascultat mărturisirile fiice sale, Sanda Tătărescu Negropontes, care spunea că mama sa și-a dorit să aducă în proiect elementele unei cule oltenești.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Este foarte posibil. Nu știu cine pe cine a influențat, dar este clar că Arethia Tătărescu a fost foarte atentă la felul în care era realizat proiectul, era un om din umbră de mare bun simț. Era cunoscută drept Doamna Gorjului, un om al artelor, o femeie foarte frumoasă, de cultură, care îl va aduce pe Constantin Brâncuși în țară și care va contribui la nașterea faimosului ansamblu de la Târgu Jiu, capodopera lui Brâncuși. Ansamblu pe care, sincer vorbind, este o părere pur personală, l-aș fi văzut mult mai potrivit să stea în București, în zona Parcelării Jianu, de pildă. Coloana Recunoștinței fără sfârșit ar fi fost potrivită să fie astăzi în mijlocul Pieței Charles de Gaulle, piață care a avut atâtea nume de-a lungul istoriei, a fost și Piața Adolf Hitler și piața Stalin. Poarta Sărutului aș fi văzut-o la intrarea în parc iar Masa Tăcerii, mai acolo către lac, pe aceeași alee. Ar fi fost un ansamblu care ar fi stat foarte bine în București”.

„Arethia Tătărescu era cunoscută drept Doamna Gorjului, un om al artelor, o femeie foarte frumoasă, de cultură, care îl va aduce pe Constantin Brâncuși în țară și care va contribui la nașterea faimosului ansamblu de la Târgu Jiu”. Fotografie de epocă. Wikipedia.
Proiectul de gard pentru Vila Tătărescu. Plansa din Dosarul de autorizare, arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
În perioada puterii populare, invidia îi va pune într-o situație cumplită pe cei care au trăit în aceste palate construite din resurse personale”

B365. ro: Felul în care Arethia, Gheorghe Tătărescu și ce doi copii ai lor sunt scoși din casă și aruncați în închisoare este șocant. Finalul acestor proprietari este greu de imaginat astăzi.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Asemenea palate evident că stârnesc invidie. Și într-o perioadă a puterii populare, invidia îi va pune într-o situație cumplită pe mulți dintre cei care au trăit în aceste palate construite din resurse personale. Oamenii aceștia aveau tot dreptul din lume să rămână în casele lor. Până la urmă, ei reprezentau statul român, cultura română. Știu că această casă a cunoscut-o pe Elena Văcărescu, pe Martha Bibescu, pe Regele Carol al II-lea, care venea des în vizită, pe Valentin Bibescu, pe Nicolae Titulescu. Deci venea multă lume aleasă în Vila de pe Polonă”.

Arhiva PMB, dosar de autorizare. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
După 1990, imobilul ajunge în mâinile lui Dinu Patriciu, care deschide un restaurant în Vila Tătărescu. “O asemenea casă ar fi trebuit să rămână o instituție culturală”

B365. ro: Ce se întâmpla cu vila Tătărescu după anul 1989?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Ajunge în mâinile lui Dinu Patriciu. Știu asta pentru că am lucrat în biroul lui de proiectare încă din anul 1987, l-am cunoscut personal. În anul 1987 am lucrat cu Dinu Patriciu la un mare proiect, proiectul reședinței lui UAE Sheikh Bin Zayed al Nahyan din Abu Dhabi. Fiind și membru PNL cred că se visa un pic la rândul său prim-ministru, avea o formă de paranoia, deși era un arhitect foarte talentat. Am înțeles mai târziu de ce nu întâmplător a cumpărat ziarul “Adevărul”. Pentru că în anul 1937, Gheorghe Tătărăscu a făcut același lucru împreună cu fratele sau, Nolică, Emanoil Tătărescu, care avea reședința pe intrarea Armașului, practic în spatele casei din Polonă 19. Cei doi frați erau apropiați, puteau comunica prin spatele casei. Dinu Patriciu, deși era un om talentat, nu a avut însă bagajul și rafinamentul Arethiei Tătărescu. Nici pe departe”.

După 1990, Dinu Patriciu a deschis un restaurant scump in Vila Tătărescu. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Dinu Patriciu a fost arhitectul care a modificat destul de mult din interioarele Vilei Tătărescu. Este regretabil ce s-a întâmplat”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Despre deschiderea acelui sinistru restaurant în Vila Tătărescu s-au scris atunci articole. Dinu Patriciu a fost criticat profund pentru atitudinea lui și mai ales pentru că a fost arhitectul care a modificat destul de mult din interioare. Cei care au venit ulterior, o firmă britanică sau nu mai știu cine, au refăcut proiectul inițial al lui Alexandru Zaharia și Ion Giurgea. În acest moment, proiectul este refăcut cu mult bun simț. Este regretabil ce s-a întâmplat. O asemenea casă ar fi trebuit să rămână o instituție culturală, o vedeam să fie sediul Școlii Doctorale de Arhitectură. Dinu Patriciu fiind și lector universitar la Facultatea de arhitectură, de ce Dumnezeu nu a făcut asta? De ce nu s-a legat de breaslă, de profesie? A ales să facă acolo un sinistru restaurant în care un prânz costa 125 de euro”.

Detalii extraordinare. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Și în ziua de azi sunt mulți băieți care cumpără case cu reputație, cu renume, și apoi pur și simplu le mutilează”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Aceasta este însă soarta multor palate de acest tip. Chiar în acest moment, multe clădiri valoroase au căzut pe mâna unor băieți care pur și simplu își bat joc de ele. Le cumpără pentru că aceste case au o reputație, un renume, și pur și simplu le mutilează”.

Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Șocant, nu este o casă mare. Există o mare diferență între proporțiile casei prim-ministrului din perioada interbelică și vilele politicienilor actuali”

B365.ro: Dacă am vorbit despre interioarele modificate după 1990, spuneți-mi cum a fost gândit interiorul inițial al Vilei Tătărescu?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Șocant, nu este o casă foarte mare. Cred că este o mare diferența între proporțiile casei prim-ministrului din perioada interbelică și vilele politicienilor actuali. Este o casă relativ mică, dar în interior extraordinar de bine proporționată. Toată spațiile sunt foarte bine luminate, iar calitatea finisajelor este absolut excepțională. Feroneria ușilor este din alamă patinată cu motive ce amintesc de orfevrăria meșterilor medievali din Transilvania. Parchetul este din stejar masiv, cu esențe și culori diferite, ușile sunt tot din stejar masiv, superb desenate. Șemineul este impecabil realizat de către Milița Pătrașcu, într-un modernism cu elemente neoromânești. Și tot Milița Pătrașcu va realiza și ancadramentele ușilor. Este o casă construită cu o atenție la detalii ieșită din comun”.

„Este o casă construită cu o atenție la detalii ieșită din comun”. Foto credit: arh .Mădălin Ghigeanu.
„Este o casă construită cu o atenție la detalii ieșită din comun”. Foto credit: arh .Mădălin Ghigeanu.
Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Detaliu portic subsol. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Sufrageria, locul de luat masă, cred că era mai degrabă un loc de primire. Cel mai probabil, familia Tătărescu nu suporta mirosul de bucătărie”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Ce te frapează cu adevărat însă este modestia prim-ministrului de a-și amenaja biroul la entre-sol, în micul subsol. Intrarea în birou se face modest, pe latura din stânga a casei, printr-un portal tratat ca la vechile biserici moldovenești. Se vede din proiect că aceasta a fost ideea lui Ion Giurgea. Prim-ministrul avea un birou de mici dimensiuni, cu o mică sala de așteptare. Foarte interesantă este și bucătăria care se află la entre-sol însă accesul la ea se făcea printr-o scară secundară. Familia Tătărescu făcea parte din acea aristocrație care nu suporta mirosul de bucătărie. Lucrul acesta îl găsim și la Palatul Regal Beli Dvor din Belgrad, la familia regală a Iugoslaviei. Alexandru I și Regina Mărioara ai Iugoslaviei aveau bucătăria amplasată în anexe. La fel o avea și Regele Ferdinand al Bulgariei, departe, într-un corp lateral, vorbim de frumosul Palat Regal Euxinograd din Varna. Deci, cel mai probabil, soții Tătărăscu nu suportau mirosurile. Sufrageria, locul de luat masă, cred că era mai degrabă un loc de primire”.

Grădina Vilei Tătărescu. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Plafonul din salonul cel mare este decorat cu grinzi masive de lemn de tip “vigas”, tipice stilului mediteranean”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Parterul are o mare piesă centrală, hall-ul fiind livingul deschis către curtea din spate unde nu-ți vine să crezi că, pe o stradă atât de aglomerată, există o grădină atât de frumoasă. Curtea din spate este gândită în stil peisager, cu diferențe de nivel ce urmăresc panta terenului, iar placările cu piatră naturală amintesc de curțile din Balcic. Este o amenajare peisageră a grădinii cu o expresivitate a unor ruine antice. O fântână decorativă, asamblată din mai multe piese vechi, susține acest concept. Sufrageria este destul de generoasă, frumos vitrată, cu două saloane mici de primire. Plafonul din salonul cel mare este decorat cu grinzi masive de lemn de tip “vigas”, tipice stilului mediteranean. Iar la etaj, dintr-un hall generos de nivel, se deschid patru dormitoare. Se respectă regula interbelicului în care fiecare membru al familiei avea camera sa. Ei fiind 4 în familie, cei doi frați, Tudor și Sanda, și părinții”.

„Există o fântână de tip ruine antice, clar adusă de Alexandru Zaharia de prin călătoriile din străinătate”. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.

B365.ro: Se știa că Vila este realizată de asociații Zaharia-Giurgea sau este descoperirea dvs?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Am descoperit că, în unele articole, proiectul este descris destul de sumar, dar se spune că a fost realizat de Alexandru Zaharia. În unele dicționare de arhitectură ale colegilor de breaslă proiectul este atribuit doar lui Ioan Giurgea. Colaborarea dintre cei doi am descoperit-o într-un document semnat de către ambii, colaborare care va dura între anii 1934-1937. Cei doi vor mai realiza împreună și spitalul Saint Vincent de Paul, acum denumit C. I. Parhon. Aveau biroul comun în apropierea vilei Tătărăscu, în piața Cantacuzino nr. 4, in imobilul Paximadi-Ghelmegeanu proiectat de Zaharia in anul 1933. Eu am descoperit că ambele imobile din Piața Cantacuzino, cel de la nr 6, Danielopol-Kalinderu și Paximadi-Ghelmegeanu au fost proiectate tot de Alexandru Zaharia în același stil mediteranean”.

Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu

 

Curentul Mediteranean în arhitectura interbelică românească”, un ghid pentru casele și arhitecții uitați ai Bucureștiului interbelic

B365. ro. Felicitări, de câteva zile a apărut cartea semnată de dvs, “Curentul Mediteranean în arhitectura interbelică românească”. Cei care iubesc Bucureștiul ar trebui să o aibă în casă. Ce ați reușit să demonstrați cu această lucrare, la care ați muncit cât timp?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Am lucrat timp de 7 ani și cred că am reușit să documentez un stil complet uitat și necunoscut. Un stil mediteranean care a generat nenumărate confuzii de atribuire, de denumiri, dar care a reușit să se integreze în țesutul urban al Bucureștiului în mod absolut fenomenal. Eu nu am întâlnit până acum nicio casă mediteraneeană care să intre în conflict cu vecinătatea. Mai mult decât atât, această arhitectură mediteraneană schimbă un pic traseul cultural al României, o deturnează de la acel Bizanț după Bizanț, atașându-se de data această de o cultură de tip latin, orientată către cultura occidentală, spre o modă venită din America. Nu în ultimul rând, cred că am surprins atitudinea complet greșită a breslei, a modului în care s-au comportat cu acești renumiți arhitecți români de origine evreiască. Alexandru Zaharia începe să fie denigrat din anul 1937, încă din perioada guvernării liberale, deci nu doar legionarii sunt de vină. Alexandru Zaharia își începe supliciul în anul 1937, nu în perioada legionară”.

Mă bucur că pot să anunț cu o bucurie extremă descoperirea făcută și transmisă de avocatul Curții Regale, dl. Ioan Luca Vlad: actul care dovedeste ca arh. Alexandru Zaharia a plecat in Brazilia”.
„Mă bucur că pot să anunț cu o bucurie extremă descoperirea făcută și transmisă de avocatul Curții Regale, dl. Ioan Luca Vlad: actul care dovedeste ca arh. Alexandru Zaharia a plecat in Brazilia”.
În urmă articolelor pe care le-am publicat împreună, avocatul Curții Regale mi-a trimis un document extraordinar, o legitimație de călătorie a arhitectului Zaharia emisă în anul 1946”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “De asemenea, mă bucur că pot să anunț cu o bucurie extremă descoperirea făcută și transmisă de avocatul Curții Regale, dl. Ioan Luca Vlad. În urma articolelor pe care le-am publicat împreună, dumnealui mi-a trimis o legitimație de călătorie a lui Alexandru Zaharia emisă în anul 1946. Până acum se știa despre el că a plecat din țară în toamna lui 1940. Ultima informație despre soarta lui o dă arh. Eugen Botez, care spune că Zaharia ar fi avut intenția să plece în Portugalia. Afirmația lui Botez se confirmă. Avem acum legitimația emisă de Legația Română din Lisabona. I se emite un document de călătorie către Brazilia unde cred că va pleca în anul 1946. Este posibil să-l fi însoțit pe Regele Carol al II-lea care, în anul 1947, se va căsători oficial cu Elena Lupescu. Informația aceasta nu există în cadrul tezei de doctorat și și îi mulțumesc încă o dată domnului avocat. Din 1940 și până în 1946, Alexandru Zaharia este posibil să fi stat în Portugalia. Deci, iată, avem cea de-a două fotografie a lui Alexandru Zaharia, un mare arhitect român”.

Volumul “Curentul Mediteranean în arhitectura interbelică românească” va fi lansat sâmbătă 10 decembrie 2022 la ora 16.00, la Târgul de Carte „Gaudeamus”, Radio România, spațiul „Marin Preda”, standul nr. 74 al Editurii Vremea. Este consistent, tipărit in condiții grafice minunate, inedit, plin de informații spectaculoase. Enjoy!

 

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris, se află aici:

Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

Cookies