Plimbare cu mașina timpului prin București. Facem un salt până-n 1844, conduși de un arhitect care a recreat orașul vechi cu ajutorul inteligenței artificiale

01 dec. 2022
21762 afișări
Plimbare cu mașina timpului prin București. Facem un salt până-n 1844, conduși de un arhitect care a recreat orașul vechi cu ajutorul inteligenței artificiale
Un arhitect a recreat Bucureștiul anului 1844 cu ajutorul inteligenței artificiale. Pentru prima dată vedem imagini formidabile desprinse parcă dintr-un vis

Ștefan Huțanu are 37 de ani și a absovit Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, secția Urbanism. De 10 ani lucrează în publicitate ca artist 3D, la un mare studio din București. În timpul liber se ocupă de un proiect extraordinar: reconstrucția 3D a orașului București, a caselor și personajelor demult dispărute. O face cu ajutorul inteligenței artificiale și a 3D-ului, plecând de la Planul Borroczyn, după numele celui care a întocmit primele planuri cadastrale ale capitalei valahe.

Cartografierea maiorului Borroczyn a fost realizată între anii 1844-1846. Pasionat de vechiul București, Ștefan Huțanu a reimaginat până acum chipurile boierilor, ale boieroaicelor, ale țăranilor, preoților, călugărilor și ale negustorilor care trăiau în târgul prăfuit al Bucurescilor. Să-i privim pe toți în ochi și să ne bucurăm că, în sfârșit, Inteligența Artificială le-a dat un chip.

Imagine recreată cu ajutorul A.I. Credit: arh. Stefan Huțanu, pagina de facebook Lavita Verde.
Imagine recreată cu ajutorul A.I. Credit: arh. Stefan Huțanu, pagina de facebook Lavița Verde.
Imagine recreată cu ajutorul A.I. Credit: arh. Stefan Huțanu, pagina de facebook Lavita Verde.
Imagine recreată cu ajutorul A.I. Credit: arh. Stefan Huțanu, pagina de facebook Lavita Verde.

Ștefan Huțanu are pagina de Facebook Lavita Verde, locul în care a publicat până acum imagini excepționale, inedite, spectaculoase cu Bucureștiul anilor 1844-1846. Clădiri, oameni, străzi, drumuri vechi, momente istorice dramatice, (cum a fost Marele Foc care a mistuit Bucureștiul în anul 1847), au fost înviate grație Inteligenței Artificiale.

Imagine recreată cu ajutorul A.I. Credit: arh. Stefan Huțanu, pagina de facebook Lavita Verde.
Imagine recreată cu ajutorul A.I. Credit: arh. Stefan Huțanu, pagina de facebook Lavita Verde.

Inteligența Artificială reprezintă capacitatea unei mașini de a imita raționamentul uman, învățarea, planificarea și, mai ales, creativitatea

Inteligența Artificială, “tehnologia determinantă a viitorului”, face parte din viața noastră mai mult decât conștientizăm noi acest fapt. AI imită cât mai fidel inteligența umană și ne bombardează cu recomandări personalizate imediat după ce cumpărăm ceva online. A.I identifică informațiile false de pe facebook, twitter, etc și tot AI descoperă limbajul terorist și combate atacurile cibernetice. Până și filmulețele pe care ni le servește facebook sunt realizate tot cu ajutorul AI care detectează detaliile faciale și identifică persoanele din fotografii. Practic, AI analizează date și prevede viitoarele acțiuni pe baza unor baze de date existente, iar viteză și gradul de adaptare fac din AI un instrument care poate să fie implementat în orice domeniu. Ștefan Huțanu folosește Inteligența Artificială ca să ne arate chipul și farmecul unui București dispărut.

Proiectul Bucuresti 1844-1846, pregătiri pentru varianta de poster/afis. Foto credit Stefan Huțanu, pagina de facebook lavițaverde.
Ștefan Huțanu are 37 de ani și a absovit Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, secția Urbanism iar de 10 ani lucrează în publicitate ca artist 3D. Foto credit: Stefan Huțanu.

Mașina Timpului în București. “Poți să creezi orice, de la dragoni îmbrăcați în frac la orice îți trece prin cap”

B365.ro: Ștefan, s-o luăm basic. Ce este arta generativă creată cu ajutorul AI?

Ștefan Huțanu: “Este o formă de artă digitală bazată pe formule matematice, algoritmi și reguli implementate de user prin text. Fiecare imagine este generată din miliardele de imagini stocate de-a lungul timpului pe servere din întreaga lume. Este o bază uriașă de date pe care o folosesc cei care au făcut softul. Ce fac oamenii aceștia este să pună tot ce înseamnă imaginile și cultura omenirii la un loc și să genereze altele noi sau reinterpretari ale lor. Poți să combini orice, de la dragoni îmbrăcați în frac la tot ce-ți trece prin cap. Cel puțin pe partea de imagine, ce poate să facă AI în prezent are o singură limită: imaginația omului, a user-ului. Pentru că, din câte am urmărit eu fenomenul, oamenii sunt destul de limitați pe partea aceasta de creativitate. Iar AI îți depășește cu mult așteptările, cel puțin pe ale mele”.

Case si curți de secol XIX realizate cu ajutorul Inteligenței Artificiale. „Nu sunt foarte detaliate pe partea de lumină, m-a interesat mai mult arhitectura construcțiilor”. Foto credit: Stefan Huțanu, pagina de facebook lavitaverde.
Imagine recreată cu ajutorul A.I. Credit: arh. Stefan Huțanu, pagina de facebook Lavita Verde.

Ștefan Huțanu a creat imagini cu Bucureștiul văzut ca într-un vis

B365. ro: Văzând aceste imagini te simți ca într-un film magic, parcă ești într-un basm, nici nu știu în ce ești..

Ștefan Huțanu: Mai degrabă ești într-un vis.

B365. ro: De ce ai denumit pagina ta de facebook Lavita Verde? De este verde lavița?

Ștefan Huțanu: “Atunci când am făcut eu pagina Lavița, ea se confunda cu italienescul La vita, era peste tot La vita și nu m-au lăsat. Așa că am zis: ok, îi pun și verde. Putea să fie lavița veche, dar acum nu mai schimb, verde am spus, verde rămâne. Dar, chiar așa am început, cu niște lavițe de prin țară recreate de mine în 3 D”.

Proiectul Bucuresti 1844-1846. Pregătiri pentru varianta de poster. Foto credit: arh. Stefan Huțanu, pagina de facebook Lavita Verde.

B365. ro: Cine ești tu? Ai terminat arhitectura, dar nu profesezi ca arhitect, lucrezi în publicitate.

Ștefan Huțanu: “Am terminat Liceul de Arhitectură I.N. Socolescu de pe strada Occidentului și m-am dus mai departe spre facultate. Pornisem destul de hotărât că vreau să mă fac arhitect, dar acolo nu prea mi-au ieșit calculele, am intrat la locurile cu plată, era taxa de vreo 4000 de lei pe an. Apoi, cred că paznicul și femeia de serviciu mi-au spus: vezi că mai sunt niște secții, și așa am dat la Urbanism și am intrat. Am terminat Urbanism, sunt arhitect urbanist. Cred că de aici am și pasiunea aceasta pentru București la scară mai mare”.

Planul Bucurestiului 1844-1846. Foto credit: arh. Stefan Huțanu, pagina de facebook Lavita Verde.
Practic, plecând de la planul acesta vechi și de la mai multe relevee, fotografii și documente, am încercat să redau un chip al orașului care azi nu mai există”

B365. ro: Ai un proiect care îmi place foarte mult, reimaginezi casele dispărute care apar pe planul Planul Borroczyn. Cum ți-a venit ideea acestui proiect și de ce se limitează la anii 1844-1846?

Ștefan Huțanu: “Cu Bucureștiul este o poveste mai veche. Eu stau la doi pași de o stradă care poartă numele celui care a cartografiat în detaliu pentru prima dată Bucureștiul, maiorul Borroczyn. Lucrare pe care nu a realizat-o singur, avea o echipă de 8 ingineri topografi. Eu am căpătat această pasiune în timpul liceului, dar în ultimi 5 ani am lucrat mai intens, câte o oră sau 2 ore pe zi, minimum. Practic, plecând de la planul acesta vechi și de la mai multe relevee, fotografii și documente am încercat să redau un chip al orașului, care astăzi nu mai există. Imaginea de ansamblu este realizată la scară de 1 la 1 într-un program de CAD. Planul inițial acoperă undeva la 8 km pe o latură, apoi proiectul s-a tot extins până la 11 km, era nevoie pentru zone ca Floreasca, Dudești etc. Inițial, am unit tot planul, acesta fiind împărțit în carouri. Unele nu se potriveau, altele lipseau, de exemplu Planul Centrului Vechi este de negăsit. Anii aceștia nu i-am ales eu, aceasta a fost perioada în care s-a desfășurat cartografierea Bucureștiului: 1844-1846. Când mă gândesc la tehnologia care exista în anul 1844 sunt uimit de acuratețea cu care maiorul Borroczyn a făcut cartografierea, pentru că în mare parte planul Borroczyn se suprapune pe Bucureștiul care există astăzi, ce a mai rămas din el”.

“Practic, plecând de la planul acesta vechi și de la mai multe relevee, fotografii și documente, am încercat să redau un chip al orașului care azi nu mai există”. Foto credit: arh. Stefan Huțanu, pagina de facebook Lavita Verde.

Planul maiorului rus de origine austriacă Rudolf Artur Borroczyn a fost publicat în anul 1847 și prezintă situația Bucureștiului de dinainte de Marele Foc, Marele Incendiu din anul 1847. Rudolf Artur Borroczyn a fost angajat de Domnitorul Gheorghe Bibescu și ne-a lăsat primele planuri cadastrale de detaliu ale Bucureștilor, o lucrare de o excepțională valoare.

Imagine credit: arh. Stefan Huțanu, pagina de facebook Lavita Verde.
Imagine credit: arh. Stefan Huțanu, pagina de facebook Lavita Verde.
Imagine credit: arh. Stefan Huțanu, pagina de facebook Lavita Verde.
Printre multe altele, Ștefan Huțanu a recreat casa lui Manolache Pantofarul, imobil dispărut care apare în planul Borroczyn

Ștefan Huțanu: “Analizând planul Borroczyn din anul 1846, casa lui Manolache Pantofarul se afla la intersecția Căii Văcărești cu strada Nerva Traian și strada Laboratorilor, fiind construită peste drum de lânăria Domnului Sima. Apare ca făcând parte din proprietatea unui anume Manolache Pantofar, probabil meseria acestuia. În plan îndepărtat se poate observa Biserica Apostol din Tabaci ridicată din zidărie între anii 1763-1765. Biserica este reprezentată într-o formă mai actuală, formă pe care o avea după reparațiile și modificările făcute în anul 1910. Pe măsură ce voi găsi documente mai vechi o voi reface în forma pe care o avea în anul 1846, cu învelitoarea făcută din șindrilă și turle din zidărie”.

“Analizând planul Borroczyn din anul 1846, casa lui Manolache Pantofarul se afla la intersecția Căii Văcărești cu strada Nerva Traian și strada Laboratorilor, fiind construită peste drum de lânăria Domnului Sima”. Foto credit: arh. Stefan Huțanu, pagina de facebook Lavita Verde.
Imagine credit: arh. Stefan Huțanu, pagina de facebook Lavita Verde.
Vreau să fac o machetă a orașului la scară. Va avea undeva în jur de 2 metri, o să fie un print 3D imprimat bucată cu bucată. Am făcut teste și arată senzațional”

Ștefan Huțanu: În final, obiectivul meu este să fac un plan tipărit, în care construcțiile și vegetația vor fi 3D, o reinterpetare a planului Borroczyn. Acesta va fi un plan 3D, pe care o să se ridice fiecare casă pentru care am schițe, iar restul vor fi imaginație, dar care să se potrivească bine cu perioada respectivă. Vreau să fac o machetă a orașului la scară. Va avea undeva în jur de 2 metri, o să fie un print 3D imprimat bucată cu bucată. Am făcut teste și arată senzațional. Cu asta aș vrea să mă prezint la un moment dat, dar mai am mult de lucru. Iar planul cred că o să fie gata undeva în primăvară, așa am zis și anul trecut, dar mereu au intervenit alte lucruri. De dimineața până la șapte jumate sunt la job și după program lucrez la proiectul București, câteodată până la 3-4 dimineața, și tot nu îmi ajunge timpul”.

Case si curți de la inceput de secol XIX realizate cu ajutorul A.I. Foto credit: arh. Stefan Huțanu, pagina de facebook Lavita Verde.
Imagine credit: arh. Stefan Huțanu, pagina de facebook Lavita Verde.
Imagine credit: arh. Stefan Huțanu, pagina de facebook Lavita Verde.
Imagine credit: arh. Stefan Huțanu, pagina de Facebook Lavita Verde.

În partea a doua a acestui material, Ștefan ne arată cum a recreat Drumul București-Giurgiu, calea spre Dunăre pe care veneau și plecau turcii din capitala valahă. Și, mai ales aflăm cum a recreat chipurile târgoveților, ale preoților și ale boierilor din târgul prăfuit întemeiat de Ciobanul Bucur. De-ar ști răposatul cioban Bucur (demult oale și ulcele) ce-l așteaptă. În curând tehnologia o să ne permită să îi vedem chipul. Chiar așa, oare cum arăta faimosul Bucur? Va urma, până atunci intrați pe pagina de facebook a lui Ștefan să vă minunați de Bucureștiul visat și să-i dați like: Lavita Verde. La vitta o fi ea bella, dar este mai ales verde.

Imagine credit: arh. Stefan Huțanu, pagina de facebook Lavita Verde.
Imagine credit: arh. Stefan Huțanu, pagina de Facebook Lavita Verde.
Cookies