Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU

Lângă Piața Victoriei, ascuns printre blocuri și aproape necunoscut de bucureșteni, se află un loc emblematic pentru evoluția transportului public din București: Depoul Victoria, numit “Bonaparte” în perioada interbelică și “Ilie Pintilie” până în 1989.

De aici au plecat și au venit tramvaiele trase de cai încă din vara anului 1871, când societatea engleză “Harry Hubert de Mervee” obține autorizația pentru a instala primele linii.

Enclava de patrimoniu din centrul Bucureștiului are o istorie zbuciumată de peste 150 de ani și așteaptă o nouă viață.

Peste 150 de ani de istorie a tramvaielor bucureștene. Depoul “Bonaparte” a fost modernizat în perioada interbelică

PMB intenționează să reabiliteze Depoul “Victoria” și să valorifice patrimoniul istoric al sitului. De curând, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București a lansat o consultare publică pentru ceea ce poate deveni Depoul care face parte din Zona Construită Protejată Victoria.

Mai jos, interviu cu arhitecții Oana Antonia Filip și Ionuț Bogdan Oțelea despre proiectele lor vizionare, dedicate viitorului Depoului Victoria, propuneri cu totul spectaculoase care urmăresc revitalizarea ansamblului, dar și reactivarea Zonei Victoria. 

Două proiecte excepționale pentru reactivarea Depoului Victoria. Unul, semnat de arh. Oana Antonia Filip, propune un ansamblu de locuințe sociale, cu grădina urbană. Celălalt este proiectul arh. Bogdan Ionuț Oțelea care își imaginează aici Muzeul Holocaustului românesc, un subiect tragic care nu se învață la școală.

În România mai există un singur depou de tramvaie de o astfel de mare importanță, cel din Timișoara, deschis în anul 1868.

Vechile hale au fost restaurate și amenajate ca Muzeu al Transportului Public din Timișoara.

Muzeul „Corneliu Mikloși” este un exemplu rar și strălucit de valorificare a patrimoniului, un loc care a primit o nouă viață, dedicat locuitorilor orașului.

Depoul “Victoria” a fost bombardat masiv în anul 1944 de aliați, iar în 1968 patru hale au ars în întregime

În anul 1872 s-a dat în folosință prima linie de tramvai a Bucureștiului, traseu ce pornea de la Gara Târgoviștei și ajungea până la Piața Sf. Gheorghe. Ulterior, traseul a fost prelungit pe Calea Moșilor până la Bariera Moșilor. În anul 1926, începe prima modernizare a Depoului Bonaparte, sunt construite primele două hale, iar în anul următor se mai construiesc încă două hale.

În anul 1928 este finalizată sistematizarea remizei, construindu-se încă patru hale. În anul 1944, Depoul Bonaparte este bombarbat masiv în timpul atacului aerian al Aliaților și, în toamna aceluiași an, încep reparațiile, care vor dura până în 1948. (Sursa informațiilor: Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București, ADIZMB, adizmb.ro).

“Depoul Victoria se află într-o avansată stare de degradare fizică și morală, dar este încă funcțional, fiind utilizat pentru întreținerea și gararea tramvaielor mai vechi ale Bucureștiului”

Conform Societății de Transport București, în anul 1968 a avut loc un incendiu care a distrus halele aproape în întregime. Acesta a fost momentul în care au fost demolate, păstrându-se doar halele 1 și 2, care au fost scurtate până la lungimea de 45 m, aproximativ jumătate din lungimea inițială. Depoul include și o mică tipografie, precum și o serie de spații nefolosite sau utilizate ca depozite pentru entități separate de Depou. (Sursa: ADIZMB).

“În cei peste 150 de ani de funcționare a Depoului Victoria au fost colectate multe filme, documente, artefacte, machete și vehicule istorice, care merită a fi expuse”

Tramvaiele moderne, recent achiziționate, care rulează pe liniile 1 și 10 (din vecinătatea Depoului) nu sunt garate și nici întreținute aici, întrucât Depoul Victoria nu dispune de infrastructură, echipamentele și facilitățile necesare. Ocazional se organizează aici parade și evenimente publice cu tramvaiele istorice. În plus, în cei peste 150 de ani de funcționare a depoului și a transportului public în București, au fost colectate foarte multe filme, documente, artefacte, machete și vehicule istorice, care merită a fi expuse, cunoscute și promovate către publicul larg, scrie ADIZMB, adizmb.ro.

“Bonaparte”, primul depou de tramvaie din București și din Vechiul Regat. Amplasamentul este necunoscut publicului, fiind ascuns între blocuri

“Depoul și zona adiacentă au fost analizate în cadrul grupului de lucru constituit cu ocazia proiectului european URBACT “GreenPlace”. Membrii acestui grup, format din reprezentanți ai administrației publice, din sectorul ONG, al asociațiilor profesionale și universităților, au identificat următoarele disfuncționalități: Infrastructura și clădirile în stare avansată de degradare, utilizarea ineficientă a spațiului (predominant pentru depozitare), echipamente și tehnologii învechite (la nivelul anilor ’80). Amplasamentul este necunoscut publicului și (fiind ascuns între blocuri rezidențiale) are o vizibilitate și accesibilitate foarte scăzute. Accesul insuficient pentru pietoni și diverse vehicule duce la dificultăți în planificarea și organizarea unor activități complementare, destinate publicului larg”. (Sursa: ADIZMB).

Proiectul drd. arh. Oana Antonia Filip presupune transformarea sitului Victoria în centru de cultură și educație urbană și ansamblu de locuințe sociale, mix de funcțiuni pentru locuitorii Bucureștiului

Arh.Oana Antonia Filip și-a susținut lucrarea de finalizare a studiilor (Diploma) având subiect Depoul de tramvaie “Victoria”, cu titlul “De la capăt de linie la intrare: infrastructură pentru educație, locuire socială și grădină publică în București”. Pentru Oana, capătul de linie poate fi un nou început.

Oana este arhitect doctorand și cadru didactic asociat în cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj, unde a absolvit ca șef de promoție în anul 2023. De asemenea, a fost studentă Erasmus+la Ecole Nationale Superieure d’Architecture de Paris-Val de Seine, urmate de practică într-un birou de arhitectură din același oraș. Este interesată de dimensiunea urbană a proiectelor, pe care o experimentează prin subiectul de studiu al cercetării doctorale și prin participarea la o serie de concursuri internaționale.

Problematica Depoului Victoria pornește de la prezența unei situații urbanistice și arhitecturale care poartă caracteristicile unei enclave. Acesta este un amplasament cu granițe închise, o excepție în țesut prin scară, configurare și funcționalitate. Proiectul propune un program alcătuit din trei componente, ca răspuns dat unor carențe prezente la nivel teritorial – locuire socială, grădină publică și un centru de cultură și educație urbană.

„Astfel, de la o infrastructură pentru transport, se va propune o nouă infrastructură cu un puternic caracter social, urban, educativ”

Strategia de intervenție respectă logica prezentă pe sit, valorificând șinele de tramvaie și compunând un ansamblu care conlucrează cu ceea ce există deja. Se valorifică excepția în țesut, limitele devenind o membrană permeabilă, se păstrează împrejmuirile existente, dar se creează porți spre ansamblu”, arată arh. Oana Antonia Filip în prezentarea proiectului.

„Depoul Victoria este o excepție și poate să devină un loc important în oraș, având caracteristici specifice unui posibil viitor pol urban”

B365: Oana Antonia Filip, în ce stare ai găsit Depoul Victoria? Ai fost acolo.

Drd. arh. Oana Antonia Filip: Momentan, la Depoul Victoria sunt funcționale cele două hale din anul 1871, dar se află într-o stare pronunțată de degradare. La fel se prezintă și celelalte clădiri de pe amplasament, un sit care ocupă o suprafață foarte mare, ineficient utilizat, în jurul acestuia existând un țesut urban bine închegat. Spuneam în cadrul proiectului de diplomă că depoul poartă caracteristicile unei enclave, are granițe închise și se află într-o stare contrastantă față de parcelarul adiacent.

„Pe partea estică a sitului se află un segment de zid rămas din acea perioadă și câteva inele în care se prindeau caii. Tot ce este vechi va fi păstrat”

B365: De ce este important pentru București ca Depoul Victoria să fie salvat?

Drd. arh. Oana Antonia Filip: Cele două hale sunt propuse spre clasare și poate că vor fi incluse pe Lista Monumentelor Istorice, dar procesul poate fi de multe ori anevoios . Celelalte clădiri prezente pe sit au o valoare cel mult ambientală, prezintă o arhitectură modestă, dar valoroasă în ansamblul pe care îl formează. Prin configurarea și memoria pe care o poartă, Depoul Victoria este o excepție și poate să devină un loc important în oraș, având caracteristici specifice unui posibil viitor pol urban.

B365: Cum vezi viitorul acestui loc? Cum poate fi transformat și redat orașului? Profesezi la Cluj, cum a venit ideea de a-ți alege Depoul Victoria ca temă pentru Diplomă?

Drd. arh. Oana Antonia Filip: Tocmai mă întorsesem dintr-o mobilitate Erasmus din Paris, urma să intru în ultimul an de facultate, apoi să dau examenul de diplomă, și eram fascinată de problematicile orașelor mari – de aceea mi-am îndreptat atenția spre București, aveam o oarecare pasiune pentru excepțiile din acest oraș. Cred că acesta este marele avantaj al sitului Victoria: reprezintă o excepție și cred că trebuie în continuare, indiferent de ce intervenții se vor face până la urmă, să rămână o excepție bună, mai degrabă decât o formă de diluare în masa urbană.

B365: Proiectul tău presupune să păstrezi tot ceea ce există în sit și să îi dai o nouă viață.

Drd. arh. Oana Antonia Filip: Strategia de intervenție pe care am propus-o pornește de la modul de configurare a ansamblului, noile construcții vor fi amplasate după logica și geometria dată de șinele de tramvai. Cred că poate fi un exemplu de bună practică prin modul în care se potențează și valorifică ceea ce există deja acolo.

„Propun un mix între o componentă publică și una privată a ansamblului, consider important acest scenariu de relaționare a mai multor actori urbani”

Drd. arh. Oana Antonia Filip: În proiect există o parte de locuire socială, cu locuințe accesibile pentru categorii sociale diverse. Spațiul fostelor hale va fi luat de o infrastructură de educație și cultură – aceste tipologii spațiale, având deschideri foarte mari, oferă o flexibilitate în utilizare, specifică acestor funcțiuni. Grădina publică propusă este liantul care unește cele două componente. 

Aș insista asupra importanței pe care o are un concurs de soluții, mai ales pentru astfel de amplasamente de o complexitate evidentă, dată atât de ansamblul în sine, cât și de vecinătatea sitului, care are o mare coerență arhitecturală și urbană. Există acolo o contradicție, de fapt – funcțiunea publică trebuie să relaționeze cu clădirile din jur și cred că prin concurs poate fi rezolvată complexitatea acestei probleme urbane. Există un mare potențial în rezerva de spațiu dată de aceste tipuri de amplasamente contrastante și cred că tocmai acest statut le poate oferi o coerență la scara orașului.

O altă idee pentru ceea ce poate deveni Depoul Victoria vine de la arh. Ionuț Bogdan Oțelea. Situl ar putea adăposti Muzeul Holocaustului românesc, o tragedie neștiută azi

“Muzeul Holocaustului, Traumă și Continuitate, Muzeul Național Evreiesc, Piața Victoriei, București” este proiectul cu care arh. Ionuț Bogdan Oțelea a participat la Anuala de Arhitectură București, 2020. Îndrumător: prof. dr. Arh. Augustin Ioan.

Arh. Ionuț Bogdan Oțelea este absolvent al Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” (2020) și doctorand cu tema ”Memorii divergente-Monumentele nimănui”. Bogdan Oțelea este preocupat de studierea monumentelor din trecut, care reprezintă memoria unor evenimente și perioade traumatice la nivelul societății și individului din România.

În prezent, Ionuț Bogdan Oțelea activează ca arhitect la Metroul SA, unde studiul asupra monumentelor s-a reflectat în proiectarea de clădiri și spații publice. Pe lângă cariera de arhitect, Bogdan Oțelea și-a îmbogățit portofoliul cu numeroase premii obținute în cadrul unor competiții de profil. Arh. Ionuț Bogdan Oțelea a publicat în revista Arhitectura și a îndrumat studenții în cadrul UAUIM.

Proiectul constă într-un muzeu care să descrie trecutul și cultura evreiască. Muzeul trebuie să vorbească de comunitatea evreiască și să pună problema a trei elemente: identitate, recunoașterea traumei și empatie. Șinele și Depoul Victoria sunt folosite pentru a vorbi despre trecutul tragic, în timp ce partea următoare din muzeu descrie prezentul și cultura evreiască. Existența muzeului consolidează rolul Căii Victoria ca promenadă a orașului, unde se află majoritatea muzeelor din București. 

Halele depoului, împreună cu șinele sunt păstrate și utilizate pentru a exprima în arhitectură tema Holocaustului.Vizitatorul va intra în acest spațiu dinspre Piața Victoriei, urmărind șinele. Liniile de tramvai vor tăia grădina, ca o cicatrice a Holocaustului. Curbele șinelor vor aduce aminte de istoria adesea brutală a evreilor. Din acest punct, ansamblul se împarte în două; într-o parte expozițională și muzeul în sine. Cele două hale, care au adăpostit Depoul, vor fi folosite ca spațiu de expoziție. La rândul lor, datorită valorii istorice a clădirilor, vor reprezenta un exponat important. Spațiul expozițional se desfășoară în jurul unei curți interioare care conține “Ierusalimul ceresc”, reprezentat sub forma unei grădini care este la finalul traseului prin muzeu”, se arată în prezentarea proiectului.

„Noi nu avem în România un muzeu dedicat evreilor, deși am avut o comunitate destul de mare. Depoul Victoria mi s-a părut important și ideal pentru proiect, mare parte din teren fiind liber”

Arh. Ionuț Bogdan Oțelea: A fost un proiect apreciat la Anuala de Arhitectură. Căutam un un loc cât mai potrivit și mai mare în București pentru un Muzeu al Holocaustului. Spre acest spațiu am fost îndrumat de prof. Felicia Waldman de la Facultatea de Litere și de prof. Augustin Ioan.

Nu există în București un muzeu dedicat traumei evreilor, deși au avut o importanță majoră în istoria și în cultura românească. De asemenea, nu se învață la școală despre Holocaustul românesc din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Depoul Victoria mi s-a părut important și ideal, mare parte din teren fiind liber.

În plus, are o istorie interesantă, halele rămase fiind și ele ofertante, pentru că poți să le utiliza după un proces de restaurare. În 2020 am văzut și o expoziție la Memorialul Holocaustului din Berlin și Muzeul lui Daniel Libeskind și m-am gândit că poate fi făcut ceva similar și la București.

„Dacă nu-ti cunoști istoria, nu poți să fii critic față de ceea ce s-a întâmplat rău”

B365: Românii nu-și cunosc istoria, nu știu exact amploarea crimelor și a antisemitismului din perioada interbelică.

Arh. Ionuț Bogdan Oțelea: Am citit “ Raportul final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România ”, coordonat de Elie Wiesel. Când afli ce s-a întâmplat, te îngrozești. Evreii din România erau închiși în niște hale care erau aruncate în aer de către armată. Oamenii nu știu istoria, nu înțeleg și acest fapt are legătură cu ceea ce se întâmplă azi. Mă refer la apariția extremiștilor în ultimii ani pe scena politică. Dacă nu-ti cunoști istoria, nu poți să fii critic față de ceea ce s-a întâmplat rău.

„Muzeul are forma unui traseu care începe din Piața Victoriei și se termină, cu speranță în Grădina Ierusalimului. Din Depoul Bonaparte au mai rămas doar două hale, vreau sa le refac și pe cele care au ars”

B365: Din prezentarea proiectului, înțeleg că păstrați halele, șinele Depoului și în jurul lor brodați o poveste, un traseu. Cum vă imaginați acest Muzeu?

Arh. Ionuț Bogdan Oțelea: Din Depoul Bonaparte au mai rămas doar două hale. Am văzut în fotografiile istorice că restul au dispărut. În ansamblul depoului existent, am vrut să refac toate cele 6 hale care existau și am vrut să se vadă clar că cele 4 hale nu s-au mai păstrat. În cealaltă parte a proiectului, forma arhitecturală se schimbă, este mult mai fragmentară. Am încercat o relaționare urbanistică cu imobilele din jur, obiectele din jurul grădinii fiind fragmentare precum casele din jur și am încercat să le integrez urbanistic.

Ideea este simplă. Muzeul are forma unui traseu, vizitatorul ajunge la o expoziție temporară în halele istorice (cu o zonă de intrare, casă de bilete și o cafenea), apoi trece prin cele 4 hale reconstituite. Halele refăcute sunt mult mai întunecate, acolo fiind prezentată imaginea sumbră a Holocaustului. Am păstrat chiar și zonele de reparații de sub tramvaie, luminate cu leduri, astfel obținând un efect de oglindă. Vizitatorul intră într-o atmosferă mai potrivită pentru acest subiect foarte dur.

Un muzeu nou, integrat ăn circuitul orașului

La final, vizitatorul ajunge în Grădina Ierusalimului, un loc care induce ideea de speranță, totul fiind mult mai luminos. Aici vor exista prezentări ale tuturor personalităților de origine evreiască din România, artiști, scriitori, arhitecți, ingineri, etc, plus o parte de istorie recentă. În zonă există este liceul Nicolae Tonitza și m-am gândit ca în jurul muzeului să creez un spațiu urban unde să alerge copiii, bucureștenii să facă jogging, devenind o grădină care să fie deschisă tot timpul iar zona să fie activată.

Noul muzeu se dorește integrat în circuitul orașului, depinzând de accesibilitatea pe bicicletă sau prin transportul în comun. Fiind dedicat și persoanelor venite din străinătate, care vor să afle mai multe despre ce s-a întâmplat în timpul războiului, locul este ușor accesibil. Proiectul va ajuta și societatea românească să procese evenimentele tragice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care