Planșeul Unirii intră în reparații. Deci, restricții. Ce poți face în cele 78 de minute de stat la semafor – ghid de supraviețuire

E oficial: de azi, Planșeul Unirii intră în reparații. Din nou. Ca un actor obosit dintr-un serial fără final, planșeul nostru cel de toate zilele revine pe scenă — crăpat, depășit, dar totuși în centrul atenției.
Și, odată cu el, revine și întrebarea preferată a bucureșteanului:  „Pe unde o mai luăm, frate?”

Vara cu „Restricțiile de la Unirii”

Așa cum răsar ghioceii în februarie și bordurile în septembrie, tot așa revine Unirii cu traficul lui mitologic.
Doar că acum e și mai interesant: reparațiile încep în plin sezon de „hai să plecăm din oraș, dar nu putem ieși din cartier”.

• VIDEO ⛔ Restricțiile de la Unirii și rutele ocolitoare în perioada lucrărilor de la Planșeu. Splaiul Independenței se închide 6 luni, un drum provizoriu va trece prin Parcul Unirii

Ceea ce se întâmpla și înainte şi vă spun din experienţă personală, că stau în zonă, nici nu vreau să îmi imaginez cum va fi. Pentru că la Unirii există o grămadă de capcane. De exemplu, să ieşi în bulevard de pe lângă Patriarhie poate să dureze între 15 minute în zilele bune şi 45 de minute în zilele proaste. Pentru că e aşa bine sistematizat totul, încât ieşirea se face practic printr-o parcare, în mijlocul intersecţiei. Trebuie să fii foarte abil şi atent, pentru că te poţi băga să faci stânga doar dacă ieşi un pic cu botul în drum, că altfel pasajul astupă ce maşini vin din direcţia din care te-ar putea accidenta. Cu ceva experienţă, merge, dar nu e o intersecție ușoară. 

Ce ne așteaptă? Cozi ca la carne pe vremuri, dar fără satisfacția unui kilogram de parizer la final. Ambuteiaje care încep la Tineretului și se termină la stația de metrou Crângași. Șoferi care redescoperă rugăciunea ca metodă de navigație. Pietoni care traversează bulevardul ca pe o scenă din „Jocurile Foamei”. Practic, într-un oraş oricum blocat, vom avea şansa să experimentăm ŞI MAI BLOCAT. Pentru că Bucureștiul nu se mulțumește niciodată cu mediocritatea. Dacă până ieri petreceai 47 de minute pe 2 kilometri între Universitate și Timpuri Noi, acum vei avea privilegiul să transformi acea călătorie într-un pelerinaj introspectiv de 1 oră și 20, în cazul fericit.   

Vom avea timp să ne reevaluăm alegerile în viață, să ascultăm un audiobook despre stoicism și să dezvoltăm relaţii telepatice cu șoferii din jurul tău.  E un upgrade de nivel, dar și o ocazie pentru bucureșteanul modern să-și perfecționeze abilitățile de teleporta…pardon, de ocolire.   Să redescopere cartiere obscure pe care nici Google Maps nu le recunoaște.
Să învețe că „shortcut” e doar un concept spiritual, nu o realitate fizică. Așa că nu ne mai rămâne decât să pornim Waze-ul pe „drumuri alternative prin Cernica” și să acceptăm realitatea: atâta s a putut. 

Scurt ghid de supraviețuire în trafic, la Unirii

Vă las și un scurt ghid  de supraviețuire în trafic – Ce poți face în cele 78 de minute dintre două schimbări de culoare la semafor

1. Ascultă un podcast despre minimalism, în timp ce stai blocat între două SUV-uri și un autobuz articulat care îți sufocă retrovizoarea.
   Pentru contrast spiritual.
2. Începe o carte audio de 14 ore. Ai toate șansele s-o termini până la Tineretului.
   Recomandări: „Război și pace” sau „Planul de Mobilitate Urbană Durabilă”.
3. Scrie mental o plângere adresată primăriei. Începând cu „Stimați incompetenți,” și încheind cu „dar tot vă votez, că n-am pe cine.”
4. Meditează. Închide ochii 3 secunde (nu dacă ești șofer), respiră adânc și repetă în gând: „Nu e vina planșeului, nu e vina planșeului..”
5. Împrietenește-te cu șoferul din dreapta. După 40 de minute în același loc, nu mai e necunoscut. E coleg de suferință.
6. Joacă un joc nou: „Ghicește câți metri mai avansez în următorul sfert de oră”.
   Spoiler: răspunsul e mereu „3”.
7. Exersează limbajul non-verbal urban: ridicări de sprânceană, dat din cap resemnat, gesturi ample către nimeni.
   Un excelent antrenament pentru viața în București.
8. Fă o ședință telefonică de lucru direct din mașină. Pentru un plus de dramatism, menționează „stau pe loc de 27 de minute” ca metaforă pentru stagnarea profesională.
9. Scrollează după oferte de city break-uri. În alte orașe. Cu infrastructură. Unde „planșeu” este doar un cuvânt din manualul de inginerie, nu o traumă colectivă.
10. Gândește-te serios dacă n-ai putea locui într-un oraș mai mic.  Apoi amintește-ți că ai un credit pe 30 de ani și acceptă-ți destinul.

Ne vedem în trafic