Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte

Casa Prințesei Ecaterina Caradja, nepoata lui Gheorghe Grigore Cantacuzino (Nababul), pare că este una din cele mai triste clădiri din București. Viața s-a scurs din demult din vastele încăperi, agonizează sub un lacăt în liniște deplină. Cei care trec pe lângă ea nu-i știu trecutul nobil. 

Nimic nu amintește de faptul că imobilul răsuna cândva de muzică, iar George Enescu venea aici să cânte. Sau că în această casa și-a crescut Prințesa Caradja copiii.

Azi, pe fațada clădirii flutură un steag zdrențuit. Un steag înfipt într-o casă înfrântă.

Casa Prințesei Caradja, căminul unui conservator uitat: Pro-Arte

În perioada interbelică, Casa Caradja a fost spațiu cultural efervescent, înaltă instituție de învățământ muzical. Conservatorul de Muzică Coregrafie și Artă Dramatică Pro-Arte a fost inaugurat în anul 1935, sub înaltul patronaj al Reginei Maria, și l-a avut director fondator pe renumitul violoncelist George Cocea.

După 1948, casa Prințesei Caradja a fost naționalizată, iar Dinu Cocea aruncat în închisoare. Torturat, lovit la mână, muzicianul nu a mai putut să cânte la violoncel niciodată

Casa Ecaterinei Caradja a fost proiectată de arh. Grigore Cerchez, autorul Castelului Cantacuzino din Bușteni al Nababului. Imobilul din str. Occidentului, în prezent pus sub lacăt și vandalizat cu graffiti. ascunde o istorie impresionantă și necunoscută. Edificiul a rămas martor tăcut al trecerii anilor.

Cine a fost arh. Grigore Cerchez, vezi mai jos

• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU

Mai jos, interviu cu Max Caradja Johnson, nepotul Prințesei Ecaterina Caradja Cantacuzino, cel care a descoperit dosarul de autorizare al construcției și a avut surpriza să afle că autor este arh. Grigore Cerchez. O casă de patrimoniu cu poveste necunoscută, un proiect inedit al arh. Grigore Cerchez, datat 1915, un bun de patrimoniu cu trecut nobil și viitor incert.

Mai jos e povestea Ecaterinei Caradja, prințesa răpită de propriul ei tată:

• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf

După ce și-a pierdut fetița, Prințesa Caradja a părăsit casa plină de amintiri apăsătoare și a închiriat-o lui George Cocea

Max Caradja Johnson: În casa bunicii a funcționat până acum vreo 10 ani Institutul Național de Administrație, aflat în subordinea Ministerului Dezvoltării. Instituția s-a mutat într-un sediu nou și de atunci casa stă goală. Am făcut o petiție la Ministerul Dezvoltării, în care le-am sugerat să treacă casa bunicii la Ministerul Culturii. Le-am propus să fie deschis acolo un muzeu. Am primit un răspuns de apreciere pentru inițiativele mele și cam atât, în timp ce clădirea se degradează în fiecare zi.

Casa Prințesei Ecaterina Caradja, supranumită “Îngerul de la Ploiești”, simbol al trecutului la Belle Epoque

Prințesa Caradja a încredințat realizarea casei lui Grigore Cerchez după ce a văzut terminat Castelul Cantacuzino de la Zamora, capodopera arhitectului.

B365: Max Caradja, istoria casei bunicii dvs. este necunoscută. Ce ați descoperit?

Max Caradja Johnson: Casa bunicii se regăsește în planurile Bucureștiului de la 1911 și a aparținut inițial lui Grigore Cantacuzino, cel de-al doilea fiu al Nababului. După ce bunica s-a căsătorit cu Constantin, a cumpărat proprietatea de la unchiul său, reprezentând clădirea și 2000 de mp teren.

A demolat vechea casă și, în 1915, a depus o cerere de autorizare pentru imobilul pe care-l vedem și astăzi. Bunica s-a îndrăgostit de “stilul Cerchez“ după ce a văzut capodopera arhitectului, castelul Cantacuzino de la Zamora.

“Construcția casei a durat mai puțin de 2 ani și aici s-au născut copiii Ecaterinei Caradja, aici a trăit o bună parte din viață”

Max Caradja Johnson: Din păcate, la sfârșitul anilor ’30, prima fată a Ecaterinei, Maria, a decedat de tifos, de foarte tânără. Cea de-a două fată, Alexandra, se făcea și ea mare. Ecaterina povestește în biografia sa că fetele ei nu mai suportau casa din cauza decesului surorii lor. Imobilul era greu de întreținut, avea nevoie de 12 servitori, așa că a închiriat casa lui George Cocea. Ea s-a mutat cu familia în Calea Victoriei 129, unde este astăzi hotelul Moxa.

Max Caradja Johnson: În această casă a fost înființat faimosul Conservator Pro-Arte, inaugurat de Regina Maria. A fost un eveniment important la cea vreme. În ultimii 2 ani am făcut vreo 5 cereri la Institutul de Administrație doar ca să vizitez imobilul. Nu-mi răspunde nimeni, nu am intrat în casă.

Drama trăita de George Cocea. După 1948, marele violoncelist a fost aruncat în închisoare pentru că frecventa Institutul Francez și era un apropiat al Casei Regale

Violoncelistul George Cocea (1904-1998) a fost închis în anii ’50 în timpul epurării elitelor artistice și intelectuale ale Bucureștiului. Profesor, dirijor, interpret și promotor al creației enesciene, George Cocea a făcut parte din înalta societate a Bucureștiului. A fost unicul discipol român al marelui violoncelist Pablo Casals și a cântat în compania maestrului George Enescu în numeroase formații camerale.

Zoe Dumitrescu-Bușulenga a urmat studii muzicale la Conservatorul Pro-Arte și ne-a lăsat o mărturie despre tragicul destin al lui George Cocea. Violoncelistul a fost torturat în închisoare

Despre Conservatorul Pro-Arte ne-a lăsat o valoroasă mărturie Zoe Dumitrescu-Bușulenga (1920-2006), reputat eminescolog, autoare a numeroase volume de istorie literară și istoria culturii. Zoe Dumitrescu-Bușulenga a iubit și a studiat muzică, dar a fost nevoită să renunțe la pian din motive medicale. Spre finalul vieții, Zoe Dumitrescu-Bușulenga s-a călugărit la Mănăstirea Văratec unde a trăit ultimii ani din viață.

Zoe Dumitrescu-Bușulenga în Magazin Istoric: Într-o zi blândă din toamna anului 1935, se deschidea festiv, în eleganta clădire din strada (atunci) Basarabiei (apoi Occidentului) un conservator particular inițiat și condus de George Cocea, prim-violoncelist al Orchestrei Filarmonice. Absolvent al Conservatorului din Paris, cu relații întinse în lumea muzicală europeană, mai ales franceză, George Cocea a simțit nevoia adâncirii și extensiei artei românești, a înnoirilor cerute de sincronizarea cu Occidentul. Regina Maria a acceptat să patroneze Conservatorul la care venea destul de des.

“George Enescu a venit de multe ori să viziteze Conservatorul. Când l-am văzut am încremenit. Era ca și când ți-ai fi văzut visul cu ochii”

Zoe Dumitrescu-Bușulenga i-a avut profesori pe Anton Sarvas, Ion Florescu la pian și la vioara, iar la clasele teoretice pe Teodor Rogalski, Emanoil Ciomac și pe faimoasa Madeleine Cocorăscu la pian.

Zoe Dumitrescu-Bușulenga în Magazin Istoric: M-am scăldat în Bach, Beethoven și Schuman, dar și în Chopin, iar degetele mergeau cu mersul mic și rapid al degetelor îndoite ca pe vremuri. Aflându-se în anii aceia, 1935-1937, mereu la București, George Enescu a venit de multe ori să viziteze Conservatorul și să o salute pe Madeleine Cocorăscu, o profesoară înnăscută, energică și inimoasă iubitoare a muzicii clasice.

Zoe Dumitrescu-Bușulenga în Magazin Istoric: Eram acolo câțiva tineri, așteptându-ne rândul la pian. Eu am încremenit. Era ca și când ți-ai fi văzut visul cu ochii. Maestrul s-a apropiat de noi, ne-a dat fiecăruia mâna. Și cum eu aveam sub braț Suitele franceze de Bach, pe care le cântăm atunci, le-a luat în mână, le-a răsfoit și a început a vorbi cu mine, ca și cum am fi fost colegi. Despre modul de interpretare cel mai potrivit, despre tempo adecvat fiecărui dans din suită. Eu abia răspundeam, bâlbâindu-mă, pierită de emoție, privind la el ca la o cadră.

“Pro-Arte devenise un centru viu, activ, foarte cunoscut chiar în rândurile marelui public, a cărui educație muzicală, de fapt, o urmărea”

Zoe Dumitrescu-Bușulenga în Magazin Istoric: Dacă n-ar fi izbucnit războiul, efectele benefice ar fi apărut mai marcate, mai dătătoare de nădejdi pentru cultura românească a viitorului. Am fost smulsă însă din atmosfera aceea de viață artistică de la Conservatorul Pro-Arte.

O boală de plămâni venită ca un trăznet și care îmi interzicea câțiva ani de zile cântatul la pian și la vioară mi-a schimbat destinul, pe care mi-l plănuisem cu tot entuziasmul tinereții. Au trecut ani, am fost obligată să aleg altceva cu o durere care nici acum, la sfârșitul vieții, nu e pe deplin stinsă. Am intrat și sub zodia roșie, nefastă.

”George Cocea mi-a arătat mâna stângă, lovită grav în închisoare. Nu mai putea ține violoncelul”

Zoe Dumitrescu-Bușulenga în Magazin Istoric: În anii ’60 am primit un telefon. Era George Cocea, fostul nostru director, eliberat din închisoarea unde fusese aruncat, pentru că frecventase Ambasada Franței și Institutul Francez. 

Nu-mi venea să cred. Ne-am dat întâlnire pentru a doua zi în Parcul Herăstrău. L-am văzut venind. Trecuseră 30 de ani peste noi. Fusese un bărbat frumos, plin de vioiciune, cu un mers rapid și sigur. Se ținea și acum drept, dar cu un efort vizibil și pasul îi era șovăitor. Ne-am salutat cu emoție și am început să vorbim. Și, curios lucru, nu despre trecut.

Mi-a arătat mâna stângă care, lovită grav în închisoare, nu mai putea ține violoncelul. Dar asta nu-l oprea să facă planuri de viitor în legătură cu o viață artistică asemănătoare cu cea pe care o realizase. Mi-am dat seama că recluziunea îl ținuse departe de tot ceea ce se petrecuse în cultura românească.

Tăcerea mea specifică și câteva răspunsuri evazive și mai ales aluzive cu privire la situația reală au părut să-i mai stingă elanul. Dar a abordat un subiectul pe care nu le-a părăsit niciodată : aducerea în țară a rămășițelor lui George Enescu.

“George Cocea, muzicianul și omul de acțiune care a animat viața artistică a Bucureștiului vreme de un deceniu n-a putut suporta gândul ultimei dureroase neputințe”

Zoe Dumitrescu-Bușulenga în Magazin Istoric: George Cocea a făcut o fixație și repetă tuturor cu care se întâlnea că el va pleca la Paris în curând ca să aducă osemintele lui George Enescu. Improvizase și un mic discurs pe care avea să-l țină în acea împrejurare și-ți spunea câteva cuvinte din text.

Venea numai la Biblioteca și la Institutul Francez, la conferințele care se țineau acolo. Era tot mai singur și mai trist, închis, probabil, în singurul gând care-l mai preocupa. S-a sfârșit aproape fără să prindem de veste. Vom fi oare vreodată în stare să realizăm gândul acela al întoarcerii acasă a lui George Enescu? Pământul nostru are atâta nevoie de el, de sfântul muzicii noastre. (Zoe Dumitrescu Bușulenga, Magazin Istoric, nr. 5, 2001).

“Se pot face lucruri frumoase pentru ca imobilul să prindă viață”

B365: Max Caradja, credeți într-un proiect cultural realizat în casa bunicii dvs, o clădire cu atât de multă istorie? Ce fel de muzeu vedeți acolo?

Max Caradja Johnson: Așa cum exista Muzeul Enescu, unde avem doi mari, Enescu și Nababul, Casa Caradja ar putea fi o anexă a Muzeului „George Enescu” dedicată Ecaterinei Caradja, despre care avem ce povesti, și violoncelistului uitat George Cocea. Asta e prima idee care mi-a venit. Se pot face lucruri foarte frumoase ca să prindă viață.

Casa ar trebui să fie pe lista monumentelor istorice, dar nu apare nicăieri. A intrat într-un con de umbră nemeritat, ce facem noi acum îi poate reda strălucirea de altădată. Important este să nu fie un muzeu de stat, unde ai niște exponate fără suflet într-o casă veche. Casa ar trebui să trăiască, să aibă activitate. Să ai motive să te întorci în această casă.

Casa Prințesei Caradja e un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care