Plafonul de la Pasajul Unirii a coborât, după reabilitare, prin montarea ventilatoarelor și a corpurilor de iluminat, o recunoaște constructorul, dar care este înălțimea lui acum?

Cinci accidente au avut loc în Pasajul Unirii din centrul Capitalei în ultimele trei săptămâni, iar ultimul, petrecut ieri a demonstrat că un camion a putut să treacă de poarta gabaritică de 3,5 m înălțime, dar a rămas blocat în pasaj, care, conform declarațiilor oficiale, prin reabilitarea din vară, s-a redus la 3,69 m, după ce s-au montat ventilatoarele și corpurile de iluminat. Cu toate acestea, tot nu este clar cum s-a blocat un camion mai mic de 3,5 m.

Înainte de lucrările de punere în siguranță, pasajul avea 3,85 m, iar poarta gabaritică deși avea limitare standard la 3,5 m, era construită mai înaltă, iar, conform șefului de proiect, Marius Coaje, într-o declarație anterioară pentru B365, TIR-urile/camioanele rămâneau blocate în pasaj.

Lucru care s-a petrecut ieri, când camionul, chiar dacă zgâriase poarta gabaritică de 3,5 nu putea să rămână în pasaj decât dacă acesta era la o înălțime similară.

Într-o declarație pentru Libertatea, dată în contextul accidentului de miercuri, Marius Coaje, șeful lucrărilor de la Pasajul Unirii, a declarat că:

„Înălțimea construcției a fost întotdeauna aceeași. Doar că sus, în plafon, erau niște găuri, era spațiu. Acum, după reabilitare, plafonul are un sistem de iluminare și au fost montate ventilatoare, care au fost sigilate cu plase de tablă”.

Conform calculelor Libertatea, care a confruntat comunicatele PS 4 și ale șefului de lucrări, s-au pierdut 16 cm.

Practic, nu s-a intervenit în înălțimea pasajului, dar a fost coborât, într-adevăr, plafonul prin montarea ventilatoarelor și a corpurilor de iluminat.

”Șoferii profitau de acele găuri și de faptul că poarta de gabarit era mai înainte și încălcau limita de înălțime, deși ea era semnalată și e aceeași dintotdeauna. E ca și când tu mi-ai interzice să parchez mașina la tine în curte, dar eu o fac oricum”, a mai spus Marius Coaje, șef lucrări în Primăria Sectorului 4.

Coaje mai atrage atenția că înălțimea redusă a pasajului de la Unirii se datorează casetei de dedesubt, pe unde curge Dâmbovița. Constructorul nu a putut merge mai mult în subteran. El spune că regula înălțimii e aceeași, dar înainte încălcarea ei era posibilă, iar acum nu mai e, pentru că nu mai e spațiu ca să treacă mașinile care nu au voie să treacă.

Lucrările la Pasajul Unirii au costat 60 de milioane de lei (12 milioane de euro).

La pasaj au fost montate aproape 500 de corpuri de iluminat și o bandă LED de patru kilometri, pentru a crește vizibilitatea pe timpul nopții în tunel.

Aceasta a fost doar o primă etapă a lucrărilor, au spus reprezentanții Primăriei Sectorului 4, urmând ca instituția să consolideze și planșeul Unirii, aflat în stare avansată de degradare.

Îți mai recomandăm și:

• Ciprian Ciucu: E timpul ca Bucureștiul să aleagă. Vrem un oraș aerisit, cu trotuare libere, sau unul aglomerat, plin de noxe în care să domnească mașinile?
• Drumul Mătăsii trece în weekend prin Parcul Național din București. Asia Fest, o senzațională călătorie gratis în cele mai îndepărtate colțuri ale unui formidabil continent
• Parcările din București chiar se vor moderniza, promite viceprimarul Capitalei. „La anul vor fi cu parcometre, camere video și bariere”
• Stadiul lucrărilor la pasajul pietonal Eroii Revoluției. Daniel Băluță: Vom putea traversa în siguranță pasajul în primăvara anului 2023