Ministrul Muncii: Salariile vor crește la 7 ministere. 57 de instituții nu vor beneficia de creşteri

de:
22 mai 2016
0 Afișari
Ministrul Muncii: Salariile vor crește la 7 ministere. 57 de instituții nu vor beneficia de creşteri

Este vorba despre șapte ministere care au fost practic uitate, nu au avut negocieri speciale pentru a negocia creșterea grilelor, cum ar fi Cultura, Comunicații, Transporturi, Tineret și Sport. Ministerul Muncii are și el o grilă uitată în timp. Sunt în total șapte ministere în această situație.Ministerul Economiei și-a rezolvat lucrurile puțin mai devreme. N-am vrea sa inducem ideea că fiecare ar trebui să se ducă ba în Parlament ba pe unde poate ca să își crească grilele ci să avem o abordare unitară la nivelul administrației„, a afirmat Pîslaru într-o emisiune TV, potrivit Agerpres.

În urma dezbaterii publice, s-a constatat că în structura administrației publice centrale au apărut zeci de noi structuri asimilate, care nu au fost avute în vedere în reforma privind stabilirea salariilor la 70% din nivelul salariilor aflat în plată la 1 august 2016 la Secretariatul General Guvernului.

Ordonanța este un proiect pus în dezbatere și am început să primim opinii. În anumite locuri am descoperit că față de ce știam noi din structura administrației publice centrale au apărut noi structuri asimilate între timp. Am descoperit că sunt câteva zeci de structuri asimilate pe care noi nu le aveam în vedere în această reformă legată de alinierea cu nivelul acela mediu de 70% din Secretariatul General al Guvernului. Este un lucru foarte important pe care îl vom clarifica în zilele următoare. Ar trebui să le creștem salariile la 70% din Secretariatul General al Guvernului și nu o vom face, pentru că nu aveam în vedere practic ridicarea tuturor instituțiilor care sunt asimilate cu ministerele ci mai ales aparatele centrale și structurile care sunt cheie pentru politicile publice. E o serie întreagă de instituții asimilate care prin statutele lor de prin țară sau ulterior și-au asimilat grilele de salarizare ale administrației centrale, care nu fac parte din administrația publică centrală, diverse institute, centre de perfecționare, vreo 57 de instituții. În Ordonanță schimbăm, ca în loc să avem o exprimare vagă — organisme de specialitate — vom evidenția în mod clar la cine ne referim„, a spus ministrul Muncii, subliniind că cei la care se vor aplica creșterile vor trebui să aibă în spate planuri strategice instituționale prin care să se vadă și o reformă.

Conform Notei de fundamentare, proiectul de Ordonanță privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, vizează, printre altele, eliminarea diferențelor de salarizare pentru funcții egale și muncă egală în cadrul aceleiași unități, prin aducerea salariilor la nivelul maxim aflat în plată la nivelul unității / instituției, pentru toate familiile ocupaționale, în limita alocărilor bugetare. În Administrația publică centrală — aparatul central eliminarea diferențelor de salarizare se va realiza prin stabilirea salariilor la 70% din nivelul salariilor aflat în plată la 1 august 2016 la Secretariatul General Guvernului. Măsura nu se aplică structurilor teritoriale.

De asemenea, acesta a recunoscut că pensiile nu vor crește considerabil anul acesta sau la începutul anului viitor, vor fi doar indexările uzuale, subliniind că „pensiile vor crește atunci când ne vom permite să crească”.

Considerabil, este puțin probabil. În sensul indexărilor uzuale, al mecanismelor pe care le cunoaște toată lumea, nu văd un motiv să nu se întâmple„, a spus Pîslaru, menționând că majorări semnificative de pensii pot fi realizate prin creșterea bugetului de stat — colectarea mai bună a taxelor, majorarea taxelor, creșterea eficienței folosirii banilor publici.

Totodată, el a atras atenția că, dacă se va continua cu sistemul pensiilor speciale, care se îndepărtează de principiul contributivității, pensiile nu vor avea cum să crească pentru restul lumii.

Pensiile vor crește când ne vom permite să crească pensiile. În primul rând, în societatea românească există o mare problemă de solidaritate. În 2010 am avut legea cadru pe partea de pensii, care a reconstituit după grave abateri un sistem unitar de pensii. De la acea dată am avut șapte categorii care și-au scos pensii speciale. Anul acesta mai avem în Parlament încă o serie și acestea sunt pensii care se îndepărtează de principiul contributivității. (..) Pensiile speciale practic creează niște avantaje în plus. Nu că nu le-ar merita oamenii aceia în materie de decență a vieții, dar practic banii aceia sunt luați de la toți ceilalți. Eu practic iau dintr-un coș mare și dau la niște categorii speciale niște pensii care creează, chiar dacă ei merită ca oameni, le creează totuși o structură privilegiată. Dacă vom continua în acest mod, evident pensiile nu au cum să crească pentru restul lumii. Guvernul a trimis la Curtea Constituțională anumite acte care vin și greveaza sistemul public fără să aibă nicio sursă. Frumusețea între ghilimele a actelor din Parlament este ca ele vin cu un deziderat public minunat de a crește salarii, pensii, indemnizații, dar când e vorba de a indica resursa bugetară bineînțeles că nu există nimic. (…) poți să fii extrem de bine intenționat…și aici plecăm de la premisa că toți parlamentarii sunt îngeri: empatizezi și inima ta este mișcată pentru situația pensionarilor. Dar trebuie să îți pui problema: banii ăștia vin de la toți ceilalți…” a explicat Dragoș Pîslaru.

Potrivit ministrului Muncii, ar trebui să se revină la sistem unitar de pensii, dar actualul Guvern nu își va asuma acest lucru.

Ceea ce va trebui făcut, dar nu cred că acest guvern își va asuma—primul ministru a folosit expresia „nu vom deschide acest șantier”—nu ne vom putea asuma, dar va trebui făcut, este din nou să se revină la un moment dat la un sistem de pensii unitar. Pentru că nu vom avem resurse dacă sistemul se va despărți și împărți în tot felul de pensii speciale„, a afirmat Pîslaru.

Acesta a semnalat că sustenabilitatea sistemului de pensii este în prezent puternic afectată și, dacă nu se va face nimic, în 2050 sistemul de pensii va fi în colaps.

Sustenabilitatea sistemului de pensii în acest moment este puternic afectată. Dacă nu facem nimic, în 2050 sistemul de pensii este în colaps„, a spus ministrul Muncii, adăugând că legea privind indemnizația pentru mame și crearea de stimulente pentru antreprenoriatul celor care se întorc din diaspora fac parte din eforturile Guvernului de a sprijini sistemul de pensii.

Nu în ultimul rând, ministrul Muncii a spus că legea privind indemnizaţia de creştere a copilului va intra în vigoare de la 1 iulie, aşa cum era prevăzut iniţial, iar la începutul săptămânii vor intra în dezbatere publică normele de aplicare, ministrul recomandând ca acestea să fie verificate de către părinţi. 

Întrebat când vor fi operate modificările aprobate de către Parlament, Pîslaru a afirmat că de la 1 iulie, „exact atunci când prevede legea”, potrivit news.ro.

Lucrurile sunt destul de clare, am preluat două mandate de la preşedintele ţării: unul era să venim cu un proiect de ordonanţă pentru a lămuri nişte lucruri şi a face corecţiile necesare pe salarizare şi al doilea, mi s-a atras atenţia foarte clar, este legat de indemnizaţiile pentru mame. Acest lucru ni s-a spus, acest lucru îl facem„, a spus ministrul, în emisiunea „După 20 de ani”.

Ulterior, ministrul Muncii a precizat că intrarea în vigoare a legii „rămâne o posibilitate foarte mare” până când va exista şi actul normativ privind alocarea unor fonduri suplimentare, de aproximativ 200 de milioane de lei, cât este nevoie pentru aplicarea prevederilor, însă acesta este angajamentul ferm al Guvernului.

Dragoş Pîslaru a anunţat că, aşa cum a promis Executivul, la începutul săptămânii viitoare vor intra în dezbatere publică normele de aplicare a legii, sfătuindu-i pe părinţi să le citească şi să sesizeze ministerul dacă există anumite speţe particulare care nu sunt prevăzute în lege. La finalul lunii aprilie, Dragoş Pîslaru a declarat că se discută cu Ministerul de Finanţe pentru a identifica resursele financiare pentru a implementa legea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului, fiind vorba despre un impact bugetar de aproximativ 226 de miliaone de lei pentru acest an.

Cookies