Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului

Impresionanta colecție de artă a Bucureștiului, formată din 2647 lucrări de pictură românească și europeană, 523 lucrări de sculptură și artă decorativă și 2.500 lucrări de grafică, stă de foarte mulți ani în depozitele Muzeului Municipiului București și așteaptă eliberarea spațiului Palatului Dacia-România, începerea lucrărilor de renovare, consolidare și reabilitare ale clădirii monument istoric.

Palatul Dacia-România, de pe strada Lipscani, a fost desemnat drept sediu al viitoarei expoziții permanente, însă deschiderea se tot amână.

În prezent, spațiul Pinacotecii este ocupat de evenimentele Art Safari care, deși trebuia să elibereze palatul “Dacia-România” de pe 6 august 2025, beneficiază de o prelungire a contractului, la solicitarea primarului interimar al Capitalei.

București, unul din puținele mari orașe europene care nu are Pinacotecă

Valoarea patrimoniului deținut de Pinacoteca București, forțat să rămână în depozite, ajunge la suma de aproximativ 10 milioane de euro.

Cea mai recentă estimare a costurilor necesare renovării, consolidării și reabilitării Palatului Dacia-România este de cel mult 25 de milioane de euro.

Capodoperele Pinacotecii București, o prețioasă resursă nevalorificată

Mai jos, odiseea fără deznodământ a Pinacotecii Bucureștiului/

Aflăm împreună cât de folositoare sufletului nostru ar fi o astfel de valoroasă galerie de artă și când va avea Capitala, în sfârșit, o casă permanentă și trainică pentru patrimoniul său cultural.

În plus, vă invităm în pinacotecile capitalelor europene, păstrătoare de capodopere universale, ca să avem un termen de comparație care inspiră.

Deschiderea Pinacotecii Bucureștiului, proiect care datează din perioada interbelică, amânată la nesfârșit

La 29 noiembrie, 1933, în palatul amiralului Vasile Urseanu, din bd. Lascăr Catargiu 21 (oferit municipalității de văduva amiralului, Ioana Urseanu), se deschidea Pinacoteca Bucureștiului.

Personalități precum Liviu Rebreanu, Anastase Simu, Oscar Han sau Alexandru Tzigara-Samurcaș au fost prezente la deschiderea acesteia, un gest simbolic prin care orașul își afirma dorința de a-și păstra și valorifica patrimoniul artistic. Expoziția inițială cuprindea doar 100 de lucrări, apoi achizițiilor Municipalității li s-au adăugat importante donații.

În primul catalog al Pinacotecii, din 1940, sculptorul Theodor Burcă, pe atunci director al Pinacotecii, scria:

Această instituție răspundea necesității ce se simțea de a se concentra într-un singur local operele de artă, pe care municipiul le adunase în cursul timpului, și a forma astfel nucleul unei pinacoteci menite a contribui la formarea gustului estetic și la dezvoltarea educației cetățenilor acestui municipiu.

Lucrările de reabilitare ale Palatului Dacia-România ar fi trebuit să înceapă cel târziu la 1 ianuarie 2026, o promisiune neonorată

„Întârzierile eliberării Palatului Dacia-România, deși pare un detaliu tehnic, riscă să transforme un proiect cultural de importanță majoră într-o promisiune amânată la nesfârșit.

Pinacoteca București, cu patrimoniul său valoros și unic, așteaptă de ani buni un sediu adecvat. În tot acest timp, mii de lucrări de artă rămân ascunse în depozite, inaccesibile publicului, în loc să fie expuse într-un spațiu demn de valoarea lor. Între timp, patrimoniul crește și reamintim aici recenta sponsorizare nu un număr de 70 de obiecte de artă – pictură, sculptură și artă decorativă- primită din partea Băncii Comerciale Române.

Facem apel la P.M.B, la instituțiile de cultură și la societatea civilă să susțină respectarea termenelor și accelerarea demersurilor.

Bucureștiul merită o Pinacotecă funcțională, la standarde europene, nu doar ca simbol al trecutului său cultural, ci ca investiție în viitorul său artistic și turistic”, a spus Stere Farmache, președinte al Asociației Prietenii Pinacotecii Municipiului București, într-un comunicat.

În marile orașe ale lumii, pinacotecile reprezintă adevărate repere de identitate urbană

Pinacoteca nu este doar un spațiu în care tablourile sunt aliniate pe pereți. Ea este, în esență, o punte între trecut și prezent: conservă moștenirea artistică, dar în același timp educă, formează sensibilități și deschide orizonturi culturale.

Tu știi ce este o Pinacotecă?

Metropolele lumii găzduiesc o galerie care le reprezintă, organizată sub forma unui muzeu integrat dedicat artelor și interesului pentru artă din perspectivă locală și regională. Aceste muzee, configurate pe această perspectivă, se numesc Pinacoteci.

Muzeele includ și piese de artă din felurite epoci istorice și culturi, care aparțin altor zone de referință istorică și culturală, dar care au ajuns să fie expuse în urma donațiilor de colecții particulare oferite Pinacotecilor.

Într-o Pinacotecă vom întâlni și obiecte de artă care pot veni din toate regiunile culturale ale unui continent de pildă, şi aceasta datorită interesului avut de colecționarii locali în decursul timpului, colecționari care au și-au oferit, într-un final, comunităților din care făceau parte, colecțiile pentru a fi expuse publicului într-o Pinacotecă.

Așa s-a întâmplat și la București, în 1933, când a fost deschisă Pinacoteca orașului, în palatul amiralului Vasile Urseanu.

Cuvântul „pinacotecă” vine din limba greacă, de la pinax (tablă pictată) și theke (loc de păstrare). Spre deosebire de muzeu, care adună colecții diverse, sau galerie, care are un caracter mai fluid, pinacoteca se concentrează asupra picturii, păstrând și expunând opere ce definesc gustul, memoria și identitatea unei comunități.

De ce Pinacoteca București?

La început a fost dorința, urmată de fapte, a unui primar (Dem I. Dobrescu) și a unor colecționari, acțiuni petrecute în anul 1933. Acum, orașul București, deși deține povestea (adică precedentul istoric) și imobilul de referință, are un proiect blocat.

Marele avantaj al Bucureștiului este că se numără printre puținele orașe care dețin posibilitatea de a construi un astfel de demers, care să arate, pe de-o parte, preocupările colecționarilor și ale iubitorilor de artă din comunitate în decursul istoriei, preocupări care nu erau mai prejos față de aceia din Amsterdam sau Paris de pildă.

Pe de altă parte, poate fi oferită întregii lumi istoria artei din perspectivă locală şi regională, precum și a interesului foarte puternic față de arta universală, clasică și contemporană.

Un alt obiectiv al proiectului Pinacotecii este acela de a forma o masă critică de profesioniști în zona mesajului cultural și al profesiilor liberale, care la rândul ei să formeze noile generații care se pregătesc pentru aceste meserii și care, în acest moment, se află în zona liceală sau se pregătesc pentru ea. Apoi se va forma un dialog profesional inter-generațional și multi profesional, ceea ce nu avem în București.

Pentru realizarea platforme culturale și educaționale toate aceste demografii au nevoie de un spațiu de manifestare publică, coordonat și legitimat de o instituție de profil cum este Muzeul Municipiului București. Muzeul Municipiului București deține infrastructură de specialiști, care pot organiza spații muzeale și genera evenimente culturale.

Palatul Dacia-România este monument istoric de valoare națională, înscris în Lista Monumentelor Istorice, și face parte din „Ansamblul de arhitectură Strada Lipscani”

Pinacoteca va fi pe str. Lipscani 18-20, în palatul Pinacotecii, a cărui denumire istorică este Dacia-România. Acolo, de peste cinci ani își desfășoară activitatea un operator privat, Fundația Art Society.

Clădirea ocupă colțul dintre străzile Lipscani, Smârdan și Stavropoleos, având o fațadă mai lungă pe strada Stavropoleos. Istoria acestei clădiri se îngemănează cu istoria Capitalei României, fiind ridicată între anii 1882-1889, cu reveniri între anii 1911-1912.

Și totuși, în ciuda valorii și vitalității sale, Pinacoteca Municipiului București se află, paradoxal, fără o „casă” permanentă.

Bucureștiul rămâne încă privat de ceea ce ar putea fi unul dintre reperele sale culturale majore: o Pinacotecă vizibilă, accesibilă, la nivelul marilor capitale europene

Pinacoteca nu este doar un spațiu de expunere, ci un reper identitar, un loc în care un oraș se recunoaște pe sine prin artă. Dacă Milano, München, Berlin sau São Paulo își afirmă prin pinacoteci locul în circuitul cultural mondial, Bucureștiul are șansa de a face același pas.

Dar pentru această este nevoie ca patrimoniul să iasă din depozite și să își găsească în sfârșit casa bine meritată.

Când va fi oare Pinacoteca la București? Art Safari rămâne în Palatul Dacia-România până la 15 februarie 2026

Potrivit celui mai recent comunicat emis de P.M.B și făcut public de curatorial.ro în urmă cu puțină vreme, aflăm răspunsul Primăriei la solicitarea curatorial.ro:

Am fost de acord cu prelungirea termenului propus de Fundația Centrul Cultural Art Society (până la 15.02.2026.) având în vedere că suntem în procedura de achiziție lucrări, care se desfășoară după următorul calendar: în 23.07.2025 a fost publicat în SEAP anunțul CN1083805 de participare licitație deschisă privind demararea procedurii de atribuire a contractului de execuție lucrări; în perioada 17.09 – 11.12.2025 se desfășoară evaluarea ofertelor, după care urmează perioada de depunere contestații; dacă se depun contestații, termenul de încheiere contract se prelungește cu 20 zile.

Așadar, lucrările vor începe după desemnarea executantului, la finalizarea procedurii de achiziției.

Cât privește bugetul necesar estimat pentru prima fază a proiectului – renovare, consolidare și reabilitare – Primăria a explicat:

Valoarea de execuție a lucrărilor este de 104.560.080,12 lei fără TVA, care include şi valoarea lucrărilor ce se vor executa și la partea din imobil ce aparține CEC BANK (există un acord de parteneriat între AMCCRS și CEC Bank, prin care CEC Bank va rambursa către AMCCRS suma aferentă cotei lor de contribuție).

O clădire trebuie consolidată integral pentru a asigura siguranța acesteia. Lucrările de consolidare se realizează pe întreg imobilul, sub coordonarea unui singur constructor, contractat de AMCCRS (în cazul de față). Nu pot activa simultan doi constructori pe aceeași clădire.

Termenul de finalizare a lucrărilor este de 36 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor către constructor, a mai precizat P.M.B.

În 2013, Consiliul General al Municipiului București a cumpărat Palatul Dacia-România, iar în 2019 l-a dat în administrare Muzeului Municipiului București (MMB).

Colecțiile Pinacotecii conțin opere de artă de valoare excepțională

Colecția Pinacotecii Muzeului Municipiului București se numără printre cele mai valoroase din țară, oferind, printre altele, o reprezentare vizuală deosebită a evoluției artei românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea până în contemporaneitate.

Această colecție ilustrează cu succes valoarea excepțională a unor opere de artă conservate prin eforturi constante, adăpostite până acum în spații muzeale temporare, îngrijite și restaurate, pregătite să fie puse în valoare într-un sediu dedicat, pe care Municipalitatea îl va definitiva în curând.

Colecția cuprinde aproximativ 6000 de lucrări (adăugând și donațiile din ultimii zece ani), iar instituția, fondată în 1933 la inițiativa primarului Dem I. Dobrescu, deține una dintre cele mai valoroase colecții ale Primăriei Capitalei, destinată să ofere bucureștenilor o întâlnire cu arta românească și europeană.

Patrimoniul Pinacotecii a fost constituit prin donații, achiziții și transferuri și continuă să se îmbogățească, integrând și creații contemporane

Deși nu dispune în prezent de un spațiu permanent, Pinacoteca valorifică fondul său prin expoziții tematice, punând în lumină capodopere mai puțin cunoscute ale unor artiști celebri sau mai puțin cunoscuți. Totodată, patrimoniul este promovat prin expoziții și conferințe care evidențiază relevanța culturală și antropologică a operelor, creând astfel o punte între trecut și prezent, cu scopul educării publicului în privința temelor actuale corelate cu bogăția culturii românești și europene.

Colecția Pinacotecii este formată din 2647 lucrări de pictură românească și europeană, 523 lucrări de sculptură și artă decorativă și 2.500 lucrări de grafică.

Din punct de vedere cronologic, colecția poate fi urmărită astfel: lucrări din perioada sfârșitului de secol XVIII și începutul secolului XIX, corespunzătoare epocii fanariote și debutului neoclasicismului; arta secolului XIX, marcată de influențe europene precum Biedermeier, romantism, academism, realism, impresionism și simbolism; arta secolului XX, care cuprinde începutul modernismului, perioada interbelică, realismul socialist și revenirea la tendințele vestice după 1989; iar pentru secolul XXI, colecția reflectă direcțiile contemporane, prin expoziții dinamice și lucrări recente, integrate prin donații și achiziții.

Doar în ultimii ani, în patrimoniul Pinacotecii au intrat din donații peste 200 de lucrări.

Patrimoniul Pinacotecii are deja aproximativ 100 de lucrări clasate în categoria juridică Tezaur a patrimoniului cultural național și aproximativ 1000 în categoria juridică Fond

Printre cele mai sonore nume pe care le putem găsi în depozitele Pinacotecii se regăsesc: Nicolae Grigorescu– 28 de lucrări de pictură și 15 de grafică, Theodor Aman –8 lucrări de pictură și 4 de grafică, Nicolae Tonitza– 13 lucrări de pictură și 8 de grafică, Ștefan Luchian– 11 lucrări de pictură și 9 de grafică, Gheorghe Petrașcu –27 lucrări de pictură și 8 de grafică, Nicolae Vermont– 19 lucrări de pictură și 14 de grafică, Theodor Palady– 27 lucrări de pictură și 23 de grafică. În plus, M.M.B păstrează lucrări ale altor pictori de renume precum: Nicolae Dărăscu, Constantin Artachino, Ștefan Popescu, Camil Ressu, Corneliu Baba, Ion Theodorescu Sion, Eustațiu Stoenescu etc.

Sculptura este reprezentată de mari artiști ca: Oscar Han– 7 lucrări, Dimitrie Paciurea– 10 lucrări, Cornel Medrea – 3 lucrări, Carol și Frederic Storck– 13 lucrări, Filip Marin –42 de lucrări, Ion Irimescu– 7 lucrări, Gheorghe Anghel– 16 lucrări. La aceste opere extraordinare se adaugă opere ale unor sculptori de renume: Milița Petrașcu, George Apostu, Ionescu Varo, Constantin Baraschi, Boris Caragea etc.

Colecția de artă europeană a Pinacotecii însumează aproape 50 de lucrări dintre care cele mai importante sunt semnate de Luca Giridano, Georges van den Bos, copii de epocă după Guido Reni, Jacob Jordaens, Carlo Dolci, Tizian, Antonio Ciseri etc.

Deși se află într-o situație sensibilă, muzeografii Pinacotecii au reușit totuși să realizeze, în ultimii ani: 9 expoziții anuale însoțite de cataloage expoziționale, 8 simpozioane anuale dedicate artei și istoriei artei, 2 repertorii de pictură, 15 conferințe dedicate artiștilor contemporani și o serie de expoziții virtuale

În prezent, activitatea Pinacotecii continuă, prin lansarea unei noi platforme de cercetări interdisciplinare, însoțită de o publicație ce va pune în valoare contribuțiile științifice prezentate în cadrul PAVILION-PINACOTECA.

Va fi oare orașul București alături de Munchen, Milano, Berlin sau Sao Paulo? Cum au reușit alții?

Mai jos, câteva exemple de Pinacoteci faimoase din marile orașe ale lumii.

Pinacoteca di Brera (Milano) – arta italiană în oglinda Renașterii

Pinacoteca di Brera, fondată în secolul al XVIII-lea la inițiativa împărătesei Maria Tereza a Austriei, este unul dintre cele mai importante muzee de artă din Italia. Colecția sa, formată în mare parte din lucrări confiscate din biserici și mănăstiri în perioada napoleoniană, reprezintă astăzi o incursiune amplă în pictura italiană.

Aici pot fi admirate opere de Rafael (“Nunta Fecioarei”), Caravaggio “Cină la Emaus”), Piero della Francesca sau Andrea Mantegna. Pinacoteca din Milano nu este doar o colecție de artă, ci un adevărat parcurs vizual prin istoria și sensibilitatea italiană, care explică de ce Milano rămâne unul dintre marile centre culturale europene.

Alte Pinakothek (München), o enciclopedie a picturii europene

Inaugurată în 1836, Alte Pinakothek din München este considerată unul dintre primele muzee publice de artă din lume. Construită sub patronajul regelui Ludwig I al Bavariei, instituția adăpostește peste 700 de capodopere europene, acoperind perioada din secolul al XIV-lea până în secolul al XVIII-lea.

Este celebră pentru diversitatea sa: lucrările lui Dürer, Rubens, Rafael, Rembrandt sau Leonardo da Vinci pot fi văzute aici într-un parcurs comparativ care oferă o imagine de ansamblu asupra evoluției picturii europene. În secolul al XIX-lea, Alte Pinakothek a devenit un model pentru alte orașe care și-au dorit instituții similare.

Gemäldegalerie (Berlin), tradiția vechilor maeștri

La Berlin, pinacoteca capitalei este cunoscută sub numele de Gemäldegalerie și face parte din complexul Kulturforum. Fondată în secolul al XIX-lea, dar reorganizată după Al Doilea Război Mondial, ea deține una dintre cele mai bogate colecții de artă europeană din perioada secolelor XIII–XVIII.

Van Eyck, Vermeer, Botticelli, Bruegel cel Bătrân, Caravaggio sau Rubens se regăsesc în sălile muzeului. Accentul pus pe „vechii maeștri” face ca Gemäldegalerie să fie una dintre destinațiile esențiale pentru oricine dorește să înțeleagă istoria picturii europene.

Pinacoteca do Estado de São Paulo, arta ca spațiu civic

Pe alt continent, Pinacoteca do Estado de São Paulo, inaugurată în 1905, este astăzi una dintre cele mai importante instituții de artă din Brazilia. Spre deosebire de solemnitatea pinacotecilor europene, aici accentul cade pe dialogul dintre artă braziliană și cea internațională, între tradiție și contemporaneitate.

Pinacoteca găzduiește atât colecții de artă modernă și contemporană, cât și programe educative și comunitare, devenind un spațiu civic activ. Clădirea istorică – restaurată și modernizată – este, de asemenea, un reper arhitectural și urban. Astfel, instituția reflectă spiritul cosmopolit și dinamic al metropolei São Paulo.

În familia marilor pinacoteci internaționale se înscrie și Pinacoteca Municipiului București, inaugurată la 29 noiembrie 1933, în Palatul Urseanu

Colecția Pinacotecii București a crescut prin donații și achiziții, reunind astăzi peste 6.000 de lucrări – pictură, grafică, sculptură – care ilustrează evoluția artei românești din secolul al XIX-lea până în contemporaneitate. Alături de maeștri consacrați, precum Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady sau Iosif Iser, colecția adăpostește și creații moderne și actuale, grație unor donații recente.

Pinacoteca bucureșteană se află în relația strânsă cu artiștii contemporani. Seria de conferințe „Arta pe înțelesul tuturor” a adus publicul față în față cu creatori actuali, fiecare întâlnire încheindu-se cu donarea unei lucrări. Această deschidere către comunitate amintește mai degrabă de spiritul din São Paulo, decât de solemnitatea pinacotecilor europene.

În felul acesta, Pinacoteca funcționează nu doar ca depozitar al memoriei vizuale a Bucureștiului, ci și ca spațiu viu, în dialog permanent cu prezentul.

În concluzie, ce facem la București, când vom avea Pinacotecă? Mai așteptăm. Deocamdată, avem Art Safari.

„Pinacoteca orașului București” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care