BAZAR

Piesă de excepţie, expusă la Muzeul Național de Istorie a României

Micro-expoziția este consacrată prezentării contextului istoric și cultural în care a fost inaugurat templul unei comunități palmirene de la Sarmizegetusa. Templul a fost amplasat la vest de incinta fortificată a orașului, pe coama Dealului Delineştilor, situat la confluența văilor Draşcovului și Bocului, fiind cercetat arheologic în anul 1881 de către arheologii Téglás Gábor și Király Pál. Clădirea pare să fi fost singura construcție care a existat în perioada romană pe aceldeal, ruinele sale nemaiputând fi distinse la suprafață în ultimele decenii.
Inscripția prezintă numeroase aspecte fascinante pentru istoricii religiilor. De asemenea,planul templului în care aceasta a fost descoperită a atras de-a lungul timpului numeroasereinterpretări privind reconstituirea și funcționarea sa.
Legăturile dintre provinciile Dacia și Syria au mai multe explicații, pe lângă integrarea lor în același Imperiu. Împăratul Hadrian a fost guvernator al provinciei Syria în timpul războiuluipartic desfășurat la finele epocii lui Traian. Relaţiile strânse ale împăratului Hadrian cu Palmyraexplică de ce în timpul războiului de la frontierele Daciei, din anii 117-118, acesta a trimis în Dacia un corp de elită provenind tocmai din Palmyra. Acesta era alcătuit din arcaşi călări extrem de iscusiţi şi de eficienţi împotriva unor populaţii de stepă. Acest contingent purta numele dePalmyreni sagittarii (arcaşii palmireni) şi era împărţit în trei unităţi (numeri). Pentru doi dintre aceşti numeri cunoaştem garnizoanele, anume la Tibiscum (Jupa, jud. Caraș-Severin) şi laPorolissum (Moigrad, jud. Sălaj); al treilea este de presupus că a staționat undeva lângă Sarmizegetusa.

Din rândurile acestor soldaţi şi veterani s-au format în Dacia comunităţi importante depalmireni, deveniţi ulterior cetăţeni romani. Acestora li s-au adăugat negustori bogaţi dinPalmyra care aveau legături cu caravanele care circulau în Orient. Mulţi dintre aceştia au făcut parte din elita municipală de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi din alte oraşe ale Daciei, putând fi recunoscuţi după numele specifice: Theimes, Zabdibol, Audeo, Malcus etc. Cele mai importante comunități de palmireni atestate epigrafic sunt cunoscute la Ulpia TraianaSarmizegetusa.

Cu alte cuvinte, micro-expoziția este o sugestie privind legăturile strânse dintre „patria mamă” Palmyra şi cel mai emblematic oraş roman din Dacia, Colonia Dacica Sarmizegetusa, în care au rezidat importante comunități palmirene.
Dr. Ovidiu Țentea, curatorul micro-expoziţiei, este istoric specializat în arheologie și istorie romană. Acesta şi-a propus să supună atenţiei publicului legăturile la mare distanţă care au existat în Antichitate, precum și importanța excepțională pe care patrimoniul istoric îl are în înțelegerea unor importante fenomene istorice derulate în Antichitate care nu și-au pierdut valabilitatea până astăzi. Expunerea este un omagiu adus tuturor celor care au studiat și apărat cuprețul vieții patrimoniul orașului antic Palmyra.

Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada26 august – 25 septembrie 2015 şi poate fi vizitată de miercuri până duminică în intervalul orar 10:00-18:00.


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button