Peşte românesc, în engleză

Numele restaurantului este, în mod ciudat, în engleză: Tasty Fish, deşi cei care vin acolo vin pentru preparate tradiţionale din peşte. Dar asta se datorează, probabil, complexului nostru de provinciali şi dragostei de nume străine şi „fancy”. Vine însă imediat dedesubt şi explicaţia: „restaurant pescăresc” şi înţelegi în sfârşit despre ce este vorba.

Chiar dacă numele este englezesc, serviciul este extrem de românesc: ospătari care au prins cu siguranţă şi Epoca de Aur fac eforturi să fie amabili, dar se mişcă destul de greu şi mai uită să aducă una-alta. Decorul e destul de plăcut, în nuanţe calde, chiar dacă nu are nicio legătură cu specificul pescăresc. Imagini din Bucureştiul interbelic se alătură tablourilor generice pe care le vezi în mai toate cafenelele.

Vă recomand gustările: icre, cârnăciori de peşte, chifteluţe de peşte, există chiar şi piftie din peşte. La felul doi vă spun sincer că mi s-a părut mult mai bun bibanul la grătar decât plachia sau saramura, dar asta pare să fi fost doar părerea mea. Ceilalţi comeseni s-au declarat foarte mulţumiţi de saramura de crap, ca şi de ciorba de peşte. În meniu veţi găsi şi somon cu portocale şi butterfish (bine, acolo îl veţi găsi scris Bater Fish), şniţele de pui sau muşchi de vită, dar cred că la un astfel de restaurant merită să încerci produsele tradiţionale.

Ce trebuie însă, neapărat, să încercaţi, este nougat glace. Cel mai bun din oraş, după părerea mea. Merge şi plăcinta, cu brânză sau cu stafide. Iar dacă adaug faptul că am rămas acolo cam vreo trei ore la o masă de duminică la prânz, şi asta nu doar din cauza serviciului lent, cred că vă daţi seama că experienţa a fost plăcută.