Peste 50.000 de pelerini s-au închinat la moaştele şi icoanele de la Catedrala Patriarhiei

Peste 50.000 de pelerini s-au inchinat de joi pana duminica la icoana facatoare de minuni a Sfintei Imparatese Elena, in care se pastreaza particele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci si din moastele Sfintei, la icoana istorica a Sfantului Imparat Constantin cel Mare, la moastele Sfantului Mare Mucenic Artemie, precum si la moastele Sfantului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor, aflate in baldachinul de pe Colina Patriarhiei.

Pelerinii, unii dintre ei veniti din strainatate, stau la rand si peste 12 ore, in liniste, citind rugaciuni sau acatistele sfintilor. Cei mai multi au spus ca merg frecvent in pelerinaj, intrucat simt binefacerile sfintilor, informeaza Mediafax.

„Aici vin de cinci ani si m-am simtit foarte bine. Fata de ceea ce a fost acum, sunt foarte bine in ceea ce priveste problemele de sanatate sau de familie”, a spus Maria, din Bucuresti.

Exista un grup constant de pelerini care merge la toate hramurile. „Nu putem spune ca sunt 20 -25 sau 30 la suta dintre pelerini care merg constant in pelerinaje. Sigur ca la Cuvioasa Parascheva predomina pelerinii din Moldova, la Cuviosul Dimitrie cel Nou, cei din Arhiepiscopia Bucurestilor. Dar in ambele sunt si pelerini din alte zone si chiar din strainatate. Pe langa ei sunt si unii care au alte scopuri, sa mai caste gura, sa incerce sa intre prin fata sau sa cerseasca”, a spus parintele Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei.

El a precizat ca persoanele care stau la coada cate 12-14 ore sau care nu se clintesc de la Sfanta Liturighie sunt oameni cu credinta si care simt roadele acesteia.

Duminica, la Catedrala Patriarhala au venit si parlamentari, printre care Ecaterina Andronescu, Eugen Bejenariu, ministrii Doina Pana si Mariana Campeanu, precum si consilieri locali.

Sujba a inceput la ora 8.00, cand a fost citit actistul Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou. Apoi, la ora 9.30, a inceput Sfanta Liturghie, oficiata de patriarhul Daniel si mitropolitul Corintului, inconjurnati de membri ai Sfantului Sinod, preoti si diaconi.

Sfantul Dimitrie cel Nou s-a nascut la inceputul secolului al XIII-lea, intr-o familie de tarani din satul Basarabi, in sudul Dunarii, apartinand in vremea aceea regatului Bulgariei. Acesta a purtat din frageda pruncie lupte acerbe pentru a dobandi o viata virtuoasa, in post si rugaciune. Intr-o zi, pe cand se dusese cu animalele la pascut, a calcat pe un cuib acoperit de ierburi si a strivit puisorii care se aflau in el. Profund mahnit, s-a hotarat, pentru pocainta, sa lase descult timp de trei ani, fie iarna, fie vara, piciorul care strivise cuibul, fapta considerata de el a fi ca o crima. Mai tarziu, s-a atasat unei comunitati monastice, iar dupa ce a ucenicit cele ale ascultarii, s-a retras in padure, unde si-a statornicit adapostul intr-o pestera, aproape de raul Lom, nestiut de oameni si aducand zi si noapte rugaciunile si lacrimile sale ca ofranda lui Dumnezeu.